Orase | Bucuresti | Harta Bucuresti
Cai de comunicatie - Bucuresti | Cai de comunicatie - Bucuresti
Cai de comunicatie Bucuresti:-din punctul de vedere al infrastructurii, municipiul Bucuresti reprezinta nodul central al tarii (in Piata Sfantul Gheorghe se afla marcat kilometrul zero al Romaniei), si, totodata, un mare si important centru international de transport si comunicatii, spre care converg principalele cai ferate, rutiere si aeriene interne si internationale ale Romaniei moderne;
-transportul feroviar se desfasoara radial in orasul Bucuresti. Principalele gari sunt: Gara de Nord inaugurata la 13/25 septembrie 1872 si numita pana in 1888 „Gara Targovistei“-cea mai mare gara a orasului dar si a tarii, prin care trec zilnic peste 160 de garnituri de tren cu o medie de 120000 de calatori pe zi;
-alte gari mai sunt: Gara de Est sau Gara Obor, Gara Basarab, Gara Baneasa, Gara Progresul s.a. care asigura un insemnat trafic de marfuri si calatori;
-din Gara de Nord pornesc 9 magistrale feroviare interne si internationale care inlesnesc legaturile municipiului Bucuresti cu marile orase ale tarii si cu cele europene:
1. Bucuresti -Rosiori de Vede-Craiova-Timisoara-Jimbolia-Kikinda-Belgrad;
2. Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Sibiu-Deva-Arad-Curtici-Budapesta-Viena si in continuare;
3. Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Teius-Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihorului-Budapesta-Viena si in continuare;
4. Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Miercurea-Ciuc -Ciceu-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare-Halmeu-Varsovia;
5. Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Marasesti-Adjud-Bacau -Pascani-Suceava Vicsani-Varsovia;
6. Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Marasesti- Adjud-Bacau -Pascani-Iasi - Ungheni-Chisinau – Moscova;
7. Bucuresti -Ploiesti-Buzau -Faurei-Braila-Galati-Reni-Odessa;
8. Bucuresti-Ciulnita-Fetesti-Constanta-Mangalia;
9. Bucuresti -Giurgiu -Ruse -Sofia-Istanbul (aceasta linie, intre Bucuresti si Giurgiu, a fost construita in perioada 1865-1869 si s-a inaugurat oficial la 19/31 octombrie 1869, primul tren plecand din Gara Filaret, intaia gara a orasului Bucuresti-azi transformata in autogara);
-transportul rutier are nucleul tot in municipiul Bucuresti. De aici pleaca in toate directiile 8 sosele nationale modernizate, cu prelungire catre tarile din Europa:
1. DN 1: Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Fagaras - Sibiu - Alba Iulia - Turda - Cluj-Napoca - Oradea - Bors -> Ungaria, fiind cel mai des utilizat drumur din România, în mod deosebit tronsonul Comarnic - Brasov care este cu o singura banda de mers pe ambele sensuri;
2. DN 2: Bucuresti - Urziceni - Buzau - Focsani - Bacau - Roman - Falticeni - Suceava - Siret -> Ucraina cu o lungime de 482 km;
3. DN 3: Bucuresti - Fundulea - Lehliu Gara - Calarasi - Ostrov - Basarabi - Constanta;
4. DN 4: Bucuresti - Oltenita;
5. DN 5: Bucuresti - Giurgiu -> Bulgaria, cu o lungime de 65 km;
6. DN 6: Bucuresti - Alexandria - Caracal - Craiova - Drobeta-Turnu Severin -Caransebes - Lugoj - Timisoara - Sânnicolau Mare - Cenad -> Ungaria, cu o lungime de 639 km;
7. DN 7: Bucuresti - Gaesti - Pitesti - Râmnicu Vâlcea - Sibiu - Deva - Arad - Nadlac -> Ungaria;
-aceste drumuri nationale sunt incluse in reteaua de drumuri europene. Printre acestea amintim:
1. E 15 (Budapesta-Bors-Oradea-Cluj-Napoca-Turda-Targu Mures - Sighisoara-Brasov -Ploiesti -Bucuresti -Constanta, cu varianta E 15 A (Cluj-Napoca-Turda-Alba-Iulia-Sibiu -Ramnicu Valcea-Pitesti-Bucuresti);
2. E 20 pe directia Varsovia-Lvov-Cernauti - Siret-Suceava-Bacau - Focsani - Buzau - Ploiesti-Bucuresti-Giurgiu -Ruse;
3. E 94 pe sensul Belgrad -Moravita-Timisoara-Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Pitesti –Bucuresti;
-una dintre marile realizari ale infrastructurii romanesti o reprezinta si autostrada Bucuresti- Fetesti-Constanta, in lungime totala de 198,6 km, a carei constructie se apropie de sfarsit (tronsonul Constanta-Fetesti a fost dat in folosinta in 1990). Aceasta va asigura intr-un timp mai mic si pe o distanta mult scurtata afluxul mare de calatori si marfuri spre litoral, mai cu seama in perioada estivala;
-soseaua moderna care inconjoara Capitala are scopul de a descongestiona traficul rutier prin oras, prin evitarea zonei centrale. Reteaua cailor de comunicatie din interiorul municipiului Bucuresti (alei, strazi, bulevarde, sosele) insumeaza o lungime totala de 1874 km (31 decembrie 1994), din care 851 km modernizate;
-trasarea marilor bulevarde, a soselei de centura si alinierea strazilor mai mici a inceput dupa anul 1848 („Legea exproprierii pentru cauze de utilitate publica“), realizandu-se mai ales in perioada 1888-1907 si partial, dupa 1960 pana prin anii '80, cand au fost construite marile cartiere Titan, Balta Alba, Drumul Taberei, Berceni, fapt care a necesitat construirea si de noi cai de legatura intre acestea si restul zonelors.a.;
-exista cate o mare artera pe directiile nord-sud si est-vest, alcatuite dintr-o succesiune de sosele si bulevarde, separate de scuaruri (piete), care se intretaie in Piata Universitatii;
-municipiul Bucuresti are 14 intrari principale (prin soselele: Bucuresti-Ploiesti, Pipera-Tunari, Stefanesti, Afumati, Pantelimon, Glina, Oltenitei, Berceni, Giugiului, Magurele, Alexandriei, Bucuresti - Pitesti, Chitita, Bucuresti- Targoviste) si mai multe secundare;
-transportul aerian: municipiul Bucuresti este cel mai mare si mai important centru al transporturilor aeriene din Romania, traficul intern realizandu-se prin intermediul aeroportului Bucuresti-Baneasa (inaugurat in 1920), aflat in partea de nord a orasului, pe soseaua Bucuresti-Ploiesti. Aeroportul Baneasa asigura legaturile cu 15 orase ale tarii: Cluj-Napoca, Timisoara, Arad, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Targu Mures, Caransebes .Sibiu, Craiova, Suceava, Bacau, Iasi, Tulcea si Constanta;
-traficul international de marfuri si calatori este asigurat atat de aeroportul Bucuresti-Baneasa, cat si de catre aeroportul Bucuresti-Otopeni (inaugurat la 8 aprilie 1970), aflat la 18 km nord de centrul orasului, pe soseaua care duce spre Ploiesti. Cladirea aeroportului Bucuresti-Otopeni a suferit ample lucrari de modernizare si extindere (octombrie 1992-decembrie 1993), iar pista numarul l, in lungime de 3 500 m., reconstruita si modernizata (iulie 1993-decembrie 1994), a fost inaugurata la 27 decembrie 1994. Aceasta poate permite asigurarea decolarii si aterizarii pe orice timp si in orice conditii meteorologice (pista are un sistem modern de iluminare) a tuturor categoriilor de avioane. Totodata, prin aeroportul Bucuresti-Otopeni se efectueaza si o parte a traficului intern de marfuri si calatori. Cursele aeriene sunt efectuate de catre companiile romanesti TAROM (Transporturile Aeriene Romane), LAR (Liniile Aeriene Romane), ROMAVIA si de DAC AIR (din 19 mai 1996), pe diferite tipuri de avioane (Boeing, Rombac, Airbus, IL, AN s.a.) catre celelalte aeroporturi din tara si catre 40 de aeroporturi mari din diferite colturi ale lumii;
-transporturile pe apa: sunt folosite numai in scop de agrement pe unele lacuri ale Capitalei (Herastrau, Baneasa, Tei s.a.);
-in 1982, a inceput construirea canalului Bucuresti-Dunare, in lungime de 73 km si latime de 80 m., ale caror lucrari au fost intrerupte (din cauza lipsei de fonduri), dupa Revolutia din decembrie 1989, cu toate ca traseul acestuia era in linii mari terminat;
-transportul urban de calatori in Capitala se efectueaza cu mijloace variate: tramvaie, autobuze, troleibuze, autotaximetre, microbuze (maxi-taxi), metrou. Dar istoria mijloacelor de transport a calatorilor a cunoscut mai multe etape. In Bucuresti, primul mijloc de transport in comun a fost omnibuzul (cu 10-15 locuri), introdus in 1848, urmat apoi (in 1871) de tramcar (un fel de camion tras de cai sau catari) si de tramvaiul cu cai (circa 18 calatori capacitate de transport), inaugurat la 28 decembrie 1872 pe traseul Gara Targovistei (din 1888, Gara de Nord)-Piata Sfantul Gheorghe-Obor. La 10 iunie1894 a aparut primul tramvai electric pe distanta Obor-Cotroceni, care a circulat in paralel cu tramvaiele trase de cai pana in 1929, cand acestea din urma au fost retrase definitiv din circulatie. In 1939 lungimea liniilor de tramvai electric insuma 112 km, pentru ca in prezent sa depaseasca 500 km. In anul 1900 pe strazile Bucurestiului a circulat primul automobil (aflat astazi in muzeul tehnic „Dimitrie Leonida“ din Bucuresti). In perioada interbelica au fost introduse primele autobuze pentru transportul urban in comun de calatori, in 1950 primele troleibuze, iar in 1979 prima garnitura de metrou (al 57-lea metrou de pe glob si a 27-a tara din lume cu metrou). Metroul bucurestean, a carui constructie a inceput in 1975, a intrat in functiune, cu primul tronson al magistralei est-vest, la 16 noiembrie 1979, intre statiile Semanatoarea si Timpuri Noi (8,9 km), iar al doilea tronson, intre Timpuri Noi si Uzina Republica (9,3 km), a fost dat in circulatie la 28 decembrie 1981. Prima magistrala (est-vest) a metroului bucurestean are o lungime totala de 26 km si 17 statii. Magistrala a doua a metroului, pe directia nord-sud, intre zona industriala Pipera si cea din Berceni-Sud, in lungime totala de 19 km, cu 12 statii, trecand prin centrul orasului, a fost data in circulatie cu primul tronson (10,5 km), intre Piata Unirii si intreprinderea de Masini Grele Bucuresti, la 24 ianuarie 1986, iar cu al doilea tronson, intre Piata Unirii si Pipera (8,4 km), la 24 octombrie 1987. Magistrala a treia, pe directia Dristor 2 -Gara de Nord- Eroilor (aici jonctiunea cu magistrala l, est-vest), in lungime de 11,5 km, a fost inaugurata la 17 august 1989. Lungimea totala a liniilor de metrou din Bucuresti insumeaza 60 km (prin trei magistrale), avand 38 de statii. Cea de a patra magistrala se afla intr-un stadiu avansat de finalizare. Traficul metroului bucurestean este automatizat, computerizat si controlat prin televiziune cu circuit inchis, iar vagoanele pe care le foloseste sunt fabricate in tara, la Arad.