Orase | Bucuresti | Harta Bucuresti
Edificii culturale - Bucuresti | Edificii culturale - Bucuresti
Edificii culturale Bucuresti:-Bucurestiul a reprezentat cel mai important oras cu rol cultural, locul unde s-au infiintat societati, edificii si s-au desfasurat manifestarile cele mai mari de acest tip;
-un element important al fenomenului cultural romanesc il reprezinta si prezenta unui numar mare de teatre, de stat sau particulare. Primele manifestari teatrale s-au desfasurat din secolele XVI-XVII, dar acestea se organizeaza in anul 1819 cand apare Eforia Teatrelor. Teatrul National se face remarcat din anul 1852, datorita unor mari artisti ai epocii: Matei Milo, Costache Caragiale, Mihai Pascally si altii;
-dupa primul razboi mondial, amploarea artei teatrale a cunoscut un mare avant prin aparitia de noi teatre: Teatrul Mic (1922), Teatrul Fantazio (1926), Teatrul Intim (1928), Teatrul „Maria Ventura” devenit Teatrul de Comedie din 1926. Astazi, in Bucuresti exista mai multe teatre de stat (Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra“, cu salile din Schitu Magureanu si Icoanei, Teatrul „C.I. Nottara“, cu doua sali, Teatrul Giulesti, cu salile Giulesti si Odeon, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul „Tandarica“ si Teatrul “Ion Creanga”-pentru copii, Teatrul de Opereta, Opera Nationala) si particulare („Teatrul Nostru“, Teatrul „Levant“, Teatrul „Masca“). Viata culturala este completata si de Circul de Stat;
-lumea filmului a luat nastere in data de 27 mai 1896 odata cu rularea primului film in capitala. Primul cinematograf a aparut in anul 1909-“Volta”. Dupa cel de al doilea razboi mondial, domeniul cinematografic se dezvolta si mai mult, datorita Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale” (1950);
-Bucurestiul reprezinta si nucleul muzicii romanesti, aici avand loc cele mai importante evenimente muzicale, interne sau internationale. In anul 1835, se infiinteaza Societatea Filarmonica care va purta in anul 195 numele muzicianului George Enescu. Din anul 1888, va fi gazduita de Ateneul Roman, o constructie monumentala, de dimensiuni impresionante. Renumita a devenit si orchestra simfonica a Radioteleviziunii romane, ca si corul „Madrigal“, infiintat in 1963, aflat sub conducerea dirijorului Marin Constantin (corala de camera). Peisajul muzical este completat de Opera Romana (infiintata in 1921, dar din 1953 activand intr-o noua cladire) Opereta (din perioada interbelica);
-valorile istorice si culturale ale orasului sunt adunate in peste cele 40 de muzee ale Capitalei cu o anumita tematica (istorie, arta, etnografie, tehnic, stiintele naturii) sau mixte. Acestea se gasesc cu precadere in zona centrala a orasului, fiind incluse in sistemul obiectivelor turistice pe care le ofera Bucurestiul. Dintre muzee amintim:
1. Muzeul National de Istorie a Romaniei (Calea Victoriei nr. 12) reprezinta cea mai importanta institutie de profil, cu o descriere detaliata si foarte complexa a istoriei poporului roman de la geneza si pana in prezent. Piesele cele mai valoroase sunt tezaurul „Closca cu puii de aur“ (atribuit regelui vizigot Athanaric, secolul IV d.Hr.) dar si o copie a Columnei lui Traian din Roma etc. Muzeul se afla intr-o incinta realizata in stil neoclasic, dupa schitele arhitectului Alexandru Savulescu (1894-1900). Inainte de anul 1970 aici a functionat Palatul Postelor. Fatada principala se remarca datorita celor 10 coloane dorice si a treptelor de pe toata lungimea s.a.;
2. Muzeul National de Arta al Romaniei (Calea Victoriei nr. 49-53) adaposteste Galeria nationala si Galeria universala, cu peste 70000 de lucrari expuse, la care se adauga sectii de arta grafica si arta decorativa. Lucrarile autorilor romani poarta semnatura celor mai mari artisti ai tarii: Nicolae Grigorescu, Ion Negulici, Constantin Daniel Rosenthal, Gheorghe Tattarascu, Corneliu Baba, Theodor Aman, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Ion Andreescu, Gheorghe Patrascu, etc. La operele de pictura se adauga si piese deosebit de valoroase de sculptura realizate de Constantin Brancusi, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu. In Galeria universala apar lucrari apartinand scolilor italiana (150 de lucrari), olandeza, franceza, spaniola, rusa etc. Sectia de grafica cuprinde aproximativ 30000 de lucrari, doar 3000 fiind realizate de artisti autohtoni, restul fiind operele unor autori francezi, germani sau italieni. Patrimoniul acestui muzeu este completat de cele 8000 de desene, o treime fiind realizate de artisti plastici straini;
3. Muzeul Colectiilor de Arta (Calea Victoriei nr. 111) adaposteste o adevarata comoara a culturii, sinteza artei romanesti, prin opere semnate de artisti plastici romani si straini, donatii a unor colectionari, iubitori de cultura: Alexandra si B.Slatineanu, Anastase Simu, Beatrice si V.Avakian, George Oprescu, Krikor Zambaccian, Serafina si Gheorghe Raut, Victor Eftimiu etc. Cladirea unde se afla muzeul s-a mai numit Casa Romanit (secolul XIX), un loc incarcat de istorie, descris admirabil in cuvintele lui Ion Ghica (intre 1822-1828 aici se desfasurau balurile somptuoase ale Curtii);
4. Muzeul National Cotroceni (strada Geniului nr. 1) ocupa aripa veche a palatului cu acelasi nume, ctitorie a lui Serban Cantacuzino (1679). Colectiile expuse prezinta turistilor care il viziteaza piese de arta veche romaneasca, arhitectura medievala, istorie, memorialistica si arta decorativa europeana. Valoarea sa culturala este atestata si de premiul „European Museum of the Year Award“ (Muzeul European al Anului) din partea Asociatiei de specialitate, aflata sub protectia Consiliului Europei (1994);
5. Muzeul Taranului Roman (soseaua Kiseleff nr.3) a fost construit in mai multe etape, intre anii 1912-1939, dupa planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budesti. Muzeul prezinta colectii de costume (tesaturi, port popular), arta populara (ceramica, icoane), dar si unelte agricole. Cladirea care adaposteste muzeul a mai adapostit Muzeul de Antichitati, transformat in Muzeu de Arta Nationala (1936), dar si Muzeul de istorie a Partidului Comunist Roman. Anul 1996 a adus o distinctie importanta muzeului, sporindu-i si mai mult valoarea- fiind desemnat de Consiliul Europei drept cel mai bun muzeu european al anului;
6. Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti (Bd. I.C.Bratianu nr. 2) este format din sectia de istorie si cea de arta, cu peste 300000 de piese care descriu amanuntit istoria orasului Bucuresti. Piesele cele mai valoroase sunt reprezentate de Zeita de la Vidra, Tezaurul de la Herastrau, podoabele descoperite la Straulesti si Manesti-Buftea. Muzeul se afla in incinta uneia dintre cele mai frumoase cladiri din capitala- Palatul Sutu, realizat in stil neogotic (1833-1834) de arhitectii vienezi Conrad Schwink si Johann Weit;
7. Muzeul Satului si de Arta Populara (soseaua Kiseleff nr. 28-30) a fost deschis in anul 1936 de profesorul Dimitrie Gusti. Desfasurat pe o suprafata de 10 ha (initial 4,5 ha), muzeul reprezinta o adevarata lectie despre traditiile si arta populara din toate regiunile tarii, reprezentate de cele 272 de cladiri si gospodarii taranesti (unele fiind monumente arhitecturale). Muzeul mai adaposteste si piese de tehnica satesti. In urma unui teribil incendiu (5 septembrie 1997), flacarile au distrus in totalitate 10 astfel de case;
8. Muzeul National Geologic (soseaua Kiseleff nr. 2) prezinta minerale si roci descoperite pe teritoriul tarii, valoare deosebita avand cele paleontologice;
9. Muzeul de Istorie Naturala „Grigore Antipa“ (soseaua Kiseleff nr. 1) prezinta prin cele peste 300000 de exponate evolutia pamantului si a faunei (de la clase inferioare-nevertebrate pana la cele superioare-vertebrate). Muzeul este unul dintre cele mai vechi din tara, unele colectii datand din 1834. Impresionanta este si colectia de fluturi (130000 de exemplare), dar si scheletul unei fosile (Dinotheriu), aflat intr-o perfecta stare de conservare. Acest mamifer urias a fost gasit de Gregoriu Stefanescu, in 1890, pe teritoriul satului Manzati (comuna Alexandru Vlahuta) din judetul Vaslui;
10. Muzeul Militar National (strada Mircea Vulcanescu nr. 125-127) descrie viata si istoria armatei romane, dovedita cu numeroase documente, fotografii, arme, uniforme, steaguri, medalii etc. Muzeul a fost fondat in anul 1923;
11. Muzeul National al Pompierilor (Bulevardul Ferdinand nr. 33) se gaseste in Foisorul de Foc si prezinta tehnicile de stingere a incendiilor, dar si numeroase documente, manuscrise, harti etc. In acelasi edificiu se afla si Muzeul Politiei Romane;
12. Muzeul Curtea Veche- Palatul Voievodal (strada Iuliu Maniu nr. 25-31) este un muzeu in aer liber, care a fost Curtea Domneasca pentru Vlad Tepes sau Mihai Ciobanu. Aproape fiecare domnitor i-a adus imbunatatiri pana in secolul XVII. In vremea lui Voda Brancoveanu palatul avea 3000 m2, iar curtea interioara 25000 m2. Din secolul XVIII incepe o perioada de decadere a constructiei;
13. Muzeul Tehnic „Profesor inginer Dimitrie Leonida“(strada Candiano Popescu nr. 2), dupa cum arata si numele fondatorului, a aparut la initiativa celebrului inginer D.Leonida (1883-1965). Este compartimentat in functie de domenii: mecanica, masini industriale, electricitate, electrotehnica, magnetism, industrie miniera si petroliera, energie nucleara, telecomunicatii, hidraulica, fizica atomica etc. Muzeul mai dispune si de o biblioteca cu 20000 de volume, dar si o fonoteca cu 10000 de piese, donatia fondatorului;
14. Muzeul Cailor Ferate Romane (Calea Grivitei nr. 193) prezinta istoria transporturilor feroviare din tara noastra. In aer liber pot fi admirate: trenul care a efectuat prima cursa intre Bucuresti si Giurgiu (1869), prima locomotiva romaneasca (Resita, 1873), dar si fotografii sau alte documente etc.;
15. Muzeul Literaturii Romane (strada Fundatiei nr. 4) este fondat in anul 1958 si prezinta evolutia limbii si literaturii romane de-a lungul timpului prin carti rare princeps, manuscrise, corespondenta unor scriitori, insumand peste 150000 de piese. Muzeul se afla in incinta cladirii Scarlat-Kretzulescu construita in stil neoclasic si impodobita cu picturi de Gheorghe Tattarascu;
16. Muzeul „George Enescu“(Calea Victoriei nr. 141) reprezinta casa unde a locuit marele muzician si prezinta nu doar obiecte personale care au apartinut compozitorului, dar si o sinteza a muzicii romanesti. Incinta cladirii in care se afla muzeul apartine Palatului Cantacuzino, in stil baroc, opera arhitectului I.D.Berindei, cu picturi realizate de N.Vermont si G.D.Mirea;
17. Muzeul Ceramicii si Sticlei (1985) prezinta aproape 2000 de lucrari de arta veche si contemporana romaneasca, dar si straina, cu piese din ceramica, sticla si portelan;
18. Muzeul Teatrului National (Bulevardul Nicolae Balcescu nr. 2-4) prezinta evolutia teatrului romanesc de la debut pana in prezent. Muzeul este impartit in mai multe sectii: arta spectacolului, teatrul popular, inceputurile teatrului cult romanesc, teatrul cult romanesc profesionist, teatrul contemporan etc;
-multe dintre muzeele capitalei sunt case memoriale unde au trait mari personalitati ale culturii romane: Muzeul Memorial ”Gheorghe M.Marinescu” este amenajat in casa unde a trait fondatorul neurologiei romanesti (1863-1938); Muzeul Memorial „Constantin I. si Constantin C. Nottara“ (Bulevardul Dacia nr. 51) cuprinde tablouri, fotografii, obiecte personale care au apartinut actorului C. I. Nottara (1859-1935) si compozitorului C. C. Nottara (1890-1859), mare dirijor si violonist; Muzeul Memorial ”Martisor-Tudor Arghezi” (1880-1967) unde sunt prezentate manuscrise, editii princeps, iar alaturi de casa propriu-zisa se afla tipografia autorului (Tipograful Martisor); Muzeul Memorial “George Bacovia” (1881-1957) unde sunt expuse materiale publicate si obiecte care au apartinut poetului; Muzeul „Theodor Aman“ (strada C.A. Rosetti nr.8) este deschis in casa conceputa si proiectata de insusi marele pictor (1869); Muzeul Memorial „Gheorghe M. Tattarescu“ (strada Domnita Anastasia nr. 7) se afla in incinta unde a locuit o perioada celebrul pictor (1855-1894); Muzeul „Cornel Medrea“ (strada General Budisteanu nr. 16) fondat pe baza donatiilor facute de catre artist (130 de sculpturi si 40 de desene) ; Colectia Memoriala „Maria Filotti“ (strada Vasile Parvan nr, 12) expune obiecte personale care descriu viata si activitatea actritei Maria Filotti;
-capitala gazduieste multe case memoriale si muzee, care au apartinut unor mari artisti si oameni de stiinta care si-au adus un aport insemnat pentru dezvoltarea culturii romanesti: Dimitrie Gusti (strada Armindenului nr. 4), Nicolae Iorga (strada Buzesti nr. 36), I.L.Caragiale (strada I.L. Caragiale nr. 3), George Calinescu (strada George Calinescu nr. 29), George Oprescu (strada Dr. Clunet nr. 16), Ion Barbu (str. Carol Davila nr. 4), Mihail Sadoveanu (str. Barbu Stefanescu Delavrancea nr. 47). P.P.Carp (Calea Dorobantilor nr. 72, azi Ambasada Turciei), Dinu Lipatti (Bulevardul Ana Ipatescu nr. 12), Henri Coanda (Bulevardul Lascar Catargi nr. 29), Stefan Luchian (strada Mendeleev nr. 25), Dr. Victor Babes (strada Andrei Muresan nr. 14A), Anghel Saligny (strada Occidentului nr. 8), George Enescu (strada George Enescu nr. 2-4), Constantin Tanase (strada Putul cu Plopi nr. 10) etc.;
-viata culturala se reflecta si in numarul mare de biblioteci care exista in capitala: Biblioteca Academiei Romane (fondata in 1867), cu 9397260 volume (1994), Biblioteca Nationala (fondat in 1955), cu 8580000 volume (1994); Biblioteca Centrala Universitara (fondata in 1891) cu 2085235 volume (1994), salvate in urma unui incendiu de proportii care a cuprins cladirea in timpul revolutiei din 1989, Biblioteca Centrala Pedagogica (fondata in 1880), cu 450000 volume (1994), Biblioteca Institutului National de Informare si Documentare (fondat in 1949), cu 100000 volume (l994) etc.