Orase | Bucuresti | Harta Bucuresti
Obiective istorice - Bucuresti | Obiective istorice - Bucuresti
Obiective istorice Bucuresti:Palate si case:
-aspectul arhitectural al orasului este completat si de constructii mai recente (1950-1990). Dintre acestea amintim:
1. Casa Poporului sau Palatul Parlamentului (sediul nou) reprezinta un colos arhitectural (locul 2 in lume dupa cladirea Pentagonului din Washington, care are 604000 m.-suprafata construita in interioare), fiind expresia cea mai elocventa a megalomaniei fostului dictator comunist Nicolae Ceausescu. Din punct de vedere al volumului construit, Casa Poporului ocupa locul 3 in lume (cu 255000) dupa cladirea de la Cape Canaveral (S.U .A.), in care se monteaza rachetele cosmice (cu 367000) si dupa Piramida lui Quetzalcoatl (33000 m3) din Mexic;
-ridicat pe o suprafata de 64800 m la nivelul solului de catre un grup de arhitecti romani condus de Anca Petrescu (1984-1989), colosul arhitectural este amplasat pe Dealul Uranus (sau Dealul Arsenalului). In interior sunt gazduite 440 de birouri, zeci de saloane de receptie, pentru manifestari stiintifice, cultural-artistice, social-politice etc. (dintre care 20 de saloane au cate o suprafata cuprinsa intre 200 si 700 m2 fiecare), zeci de sali de conferinte si sedinte (dintre care trei sali au intre 1000 si 1500 m2 fiecare, doua sali cu peste 2000 m2 fiecare, doua sali de sedinte cu o capacitate de 1200 de locuri si respectiv 850 de locuri);
-Palatul Parlamentului reprezinta cadrul ideal pentru reuniuni internationale, concerte sau festivaluri muzicale etc. Salile fastuoase au devenit sediile unor institutii centrale de stat, unor comisii parlamentare, dar si locul de desfasurare a unor intruniri internationale la nivel inalt (Conferinta Internationala a Forumului Crans Montana -1994, editia din toamna anului 1995 a Festivalului international „George Enescu“, a 94-a Conferinta a Uniunii Interparlamentare-1995, Forumul oamenilor de afaceri, al cooperarii la Marea Neagra-25/28 aprilie 1996, a 43-a Sesiune anuala a NATO-8/13 octombrie 1997);
2. Palatul Presei Libere (fosta Casa Scanteii) reprezinta sediul majoritatii editurilor, ziarelor si Agentia „ROMPRES“, Ministerului Culturii, Bursei Romana de Marfuri. Intreaga constructie (25000 m2), conceputa de Horia Maicu, este compusa din patru corpuri distincte care comunica intre ele, corpul central fiind dominat de un turn de 90 m. inaltime;
3. Circul „Globus“ are o forma circulara (cu un diametru de 300 m.), opera arhitectilor N. Porumbescu si C. Rulea (1958-1961). In incinta se afla Arena circului, cu un diametru de 13 m. si o suprafata de 160 m2, este inconjurata de un amfiteatru cu o capacitate de 2500 de locuri; tot aici este si o menajerie a circului care poate vizitata. In imprejurime se gaseste un parc, avand in mijloc un lac;
4. Palatul Radiodifuziunii a fost inaugurat in 1960, construit dupa planurile arhitectilor Tiberiu Ricci, Leon Garda si Mihai Ricci. Imobilul dispune de o sala de concerte si de spectacole, cu o capacitate de l000 de locuri. Printre dotarile speciale se numara si orga scenei, cu 7000 de tuburi si 80 de registre;
5. Palatul Sporturilor si Culturii a fost construit in 1974, opera arhitectilor C.Lazarescu si G.Cristea. Este una dintre cele mai mari baze sportive acoperite din tara, avand 6000 de locuri. Constructia adaposteste multiple competitiilor sportive (handbal, tenis, box, lupte etc.), dar si manifestari culturale (concerte, recitaluri, spectacole artistice si cinematografice etc.);
6. Palatul Televiziunii dateaza din 1968, fiind compus din trei cladiri (60000 m2). Edificiul a fost proiectat de arhitectii Tiberiu Ricci, Th. Iacoban si Maria Caciula;
7. Opera Nationala se afla intr-o constructie care impune stilul deosebit al arhitectului Octav Doicescu (1953). Incinta gazduieste o sala de spectacole, cu o capacitate de 1200 de locuri, iar scena, in forma de potcoava, de mari dimensiuni (24 m. latime, 30 m. inaltime, 20 m. adancime), permite montarea unor spectacole deosebite;
8. Sala Palatului a fost ridicata in perioada 1 ianuarie 1959- 1 aprilie 1960, dupa planurile unei echipe de arhitecti alcatuita din Horia Maicu, Tiberiu Ricci, Romeo Belea si Ignace Serban. In urma ultimelor restaurari, sala dispune de 5400 locuri, avand o scena de mari proportii, cu instalatii tehnice moderne, destinata unor reuniuni de amploare (congrese, conferinte etc.);
9. Teatrul National reprezinta o cladire arhitecturala de un farmec deosebit, proiectul unei echipe de arhitecti condus de Horia Maicu, Romeo Stefan si Nicolae Cucu. Impresionanta este fatada principala realizata in stilul manastirilor din nordul Moldovei. Incinta constructiei adaposteste o sala mare de spectacole (peste 900 de locuri), cu o scena ampla, o sala mai mica (500 de locuri), o sala mica (Sala Atelier), dar si un Muzeu al Teatrului National si un spatiu destinat expozitiilor de arta plastica, unor targuri internationale de carte etc.;
10. Magazinul Universal „Bucur-Obor“ este amplasat in Piata Obor. A fost inaugurat in 1977, fiind unul dintre cele mai mari magazine din Bucuresti si din tara, cu o suprafata de peste 42000 m2, dispus pe trei nivele (demisol, parter, mezanin);
11. Magazinul Universal „Unirea“ inaugurat in toamna anului 1976, a fost recent extins prin amenajarea unor noi constructii. Proiectul magazinului de peste 30000 m2, dispus pe 8 nivele, a fost conceput de arhitectul Gheorghe Leahu;
12. Pavilionul Central al Complexului Expozitional din Piata Presei Libere prezinta o forma circulara, fiind ridicat conform schitelor arhitectilor Ascanio Damian si Mircea Enescu. Constructia, extinsa pe 10000 m2, are un diametru, la baza, de 180 m, iar elementul spectaculos il reprezinta cupola care o acopera, cu un diametru de 93 m si care nu se sprijina pe piloni. Aici se organizeaza expozitii industriale si targuri internationale (Targului International Bucuresti-TIB);
13. Universitatea Politehnica (inaugurata la 1 octombrie 1970), reprezinta un edificiu de dimensiuni impresionante (suprafata de 200000 m2, cu 30 de sali de curs si amfiteatre, 82 de sali de seminarii, 584 de laboratoare, o aula de 1500 de locuri si alta de 500 de locuri). Constructia a fost proiectata de un colectiv de arhitecti condus de Octav Doicescu;
-frumusetea orasului Bucuresti ar fi stirbita fara constructiile de la sfarsitul secolului XIX si prima jumatate a secolului XX. Aceste monumente istorice si de arhitectura reprezinta o adevarata bogatie culturala pentru patrimoniul cultural al capitalei:
1. Atheneul Roman reprezinta una dintre emblemele capitalei. Realizat intr-un stil arhitectural inconfundabil, edificiul este opera arhitectului francez Albert Galleron, ajutat de arhitectul roman Constantin Baicoianu (1886-1888), din initiativa unui grup de intelectuali, in frunte cu Constantin Esarcu, V.Alexandrecu-Urechia, Nicolae Kretzulescu s.a. Fatada cladirii a fost realizata in stil neoclasic si cu o cupola mare, de factura baroca, avand aspectul unui templu ionic cu sase coloane frontale si doua laterale. Sala mare de concerte prezinta dimensiuni impresionante (diametru de 28,5 metri, inaltime de 16 metri, capacitate de 1000 de locuri) si o buna acustica;
-restaurarea continua din anul 1991, fiind facuta cu banii adunati prin subscriptie publica ca raspuns la renumitul slogan „dati un leu pentru Atheneu“;
-numele Ateneului Roman a fost mereu legat de principalele institutii culturale romanesti care si-au avut aici sediul: Societatea culturala „Atheneul Roman“ (1865), Filarmonica „George Enescu“ (in prezent). In anul 1919 s-a sustinut aici cea dintai sesiune a Camerei Deputatilor a Romaniei Mari, care a ratificat unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania;
2. Casa „Melik” a fost construita in anul 1760. Desi a suferit mai multe lucrari de renovare, de-a lungul timpului, casa si-a pastrat forma initiala, specifica caselor orasenesti din secolul XVIII. In timpul Revolutiei de la 1848, prin acest imobil au trecut personalitati precum C.A.Rosetti, I.H.Radulescu etc.;
3. Casa „Cleopatra Trubertkoi“, construita in stil neoclasic francez, pentru paharnicul Manolache Faca, a apartinut ulterior printesei al carui nume il poarta. Renumele casei se leaga si de faptul ca aici a locuit si a concertat o perioada (1847) Franz Liszt;
4. Casa Librecht, sediul Casei Universitarilor, a aparut in timpul domniei lui Al.I.Cuza, construita in stil eclectic, cu elemente gotice;
5. Casa „Capsa“ situata in apropiere de Cercul Militar National, dateaza din anul 1852, dar a fost preluata de celebrul cofetar Grigore Capsa (fost elev al lui Boissier din Paris) in 1874. A fost transformata in cofetarie, cafenea, restaurant si hotel, devenind locul de intalnire al unor personalitati ale epocii (oameni politici, literati, ziaristi etc.);
6. Casa „Dissescu“ situata pe Calea Victoriei nr. 196, a apartinut juristului si profesorului universitar Constantin Dissescu. Sediu actual al Institutului de Istoria Artei, cladirea reprezinta opera arhitectului Grigore Cerchez in colaborare cu arhitectul francez A.C.Clavel (in stil romanesc);
7. Casa „Lens-Vernescu“ dateaza din anul 1820. Initial, a apartinut marelui logofat Filip Lens, devenind, dupa moartea acestuia, sediul unei unitati militare. La sfarsitul secolului XIX, ajunge in posesia lui Gheorghe Vernescu. Restaurarile apartin arhitectului Ion Mincu (1887-189) si interioarele sunt executate de G.D.Mirea (stil eclectic);
8. Casa „Monteoru“, situata pe Calea Victoriei nr. 113, reprezinta opera arhitectului Ion Mincu, o cladire cu doua nivele inegale, in stilul eclectic francez, din a doua jumatate a secolului XIX. In prezent cladirea adaposteste Casa Uniunii Scriitorilor, denumita „Mihail Sadoveanu“;
9. Casa „Lahovary“ poarta amprenta inegalabilului arhitect Ion Mincu (1886), fiind prima sa lucrare, inceputul unui nou stil in arhitectura romaneasca;
10. Cercul Militar National (fosta Casa Centrala a Armatei, pana in 1990) a fost ridicata de o intreaga echipa de arhitecti- Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud- in stilul neoclasicismului francez. Cu o fatada impunatoare, ornata cu coloane in stil corintic, cladirea gazduieste saloane de receptie, sali de conferinte s.a.;
11. Cladirea Academiei Romane, de pe Calea Victoriei nr. 125, dateaza din a doua jumatate a secolului XIX, fiind un edificiu in stil neoclasic. In curtea Academiei Romane se afla si cladirea Bibliotecii Academiei, opera arhitectilor Duiliu Marcu si N.Sburcu (1936-1937). Devenita neincapatoare pentru fondul de carte pe care il adaposteste, alaturi s-a inceput o constructie (in 1994), care ulterior a fost inaugurata partial (1997);
12. Palatul Academiei Militare se afla pozitionat pe malul drept al Dambovitei. Proiectat de arhitectului Duiliu Marcu, cladirea a fost construita intre anii 1937-1938;
-orasul Bucuresti adaposteste si sediile principalelor institutii bancare si publice, a ministerelor si a altor organisme ale conducerii:
1. Palatul Bancii de Investitii (fosta Banca „Marmorosch Blank“) se afla in apropiere de Banca Nationala a Romaniei, pe strada Doamnei. Ridicat intre anii 1913 si 1915, edificiul a fost realizat de arhitectul Petre Antonescu (in stil neomoldovenesc);
2. Palatul Bancii Nationale a Romaniei reprezinta un edificiu impozant, cu fatada spre Lipscani, opera
arhitectilor francezi Albert Galleron si Cassien Bernard, in stil neoclasic francez (1884-1890). Fatada cladirii impresioneaza prin cele patru coloane corintice. In pavilioanele de colt exista alte patru coloane, in stil ionic, care au intre ele cate o nisa in care se afla renumitele statui alegorice reprezentand „Agricultura“ si „Justitia“, executate de catre sculptorul Ion Georgescu, precum si „Comertul“ si „Industria“ realizate de Stefan Ionescu-Valbudea. Spre strada Doamnei, se afla fatada unei noi cladiri, realizata la inceputul anilor '40, dupa planurile arhitectului Radu Dudescu. Intre anii 1948 si 1992, incinta cladirii a adapostit si Ministerul de Finante, in prezent fiind in proprietatea, de drept, a Bancii Nationale a Romaniei;
3. Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.) a fost construit intre anii 1896-1900 de catre
arhitectul francez Paul Gottereau, in stilul academismului francez cu elemente renascentiste;
4. Palatul Cotroceni, situat in apropiere de Gradina Botanica, in incinta fostei manastiri Cotroceni, a fost proiectat de celebrul arhitect francez Paul Gottereau, cu scopul de resedinta permanenta a printului mostenitor Ferdinand. Latura nordica a fost ridicata dupa planurile arhitectul Grigore Cerchez, care i-a adaugat si un foisor. Multa vreme Palatul Cotroceni a gazduit activitatile diferite ale Organizatiei Pionierilor. In anii de dupa Revolutia din 1989, palatul a reprezentat resedinta Presedintelui tarii si locul de primire a oficialitatilor straine;
5. Palatul de Justitie (azi adaposteste Tribunalul Capitalei) este situat pe Splaiul Independentei, pe malul drept al Dambovitei. Edificiul a fost realizat in stilul Renasterii franceze (1890-1895) de catre arhitectul francez Albert Ballu, a carui lucrari au fost continuate, dupa decesul sau, de Ion Mincu. Elementul inedit il constituie statuile alegorice (simboluri ale Legii, Dreptatii, Justitiei Adevarului) de pe fatada corpului central, iar la partea superioara (de o parte si de alta a ceasului) se remarca existenta a doua statui, simbolurile Fortei si Prudentei - opere create de sculptorul Karl Storck;
6. Palatul „Ghica“ situat pe strada Ilfov nr. 6, in spatele Palatului C.E.C., a reprezentat sediul Prefecturii judetului Ilfov, a unor institutii de stat, intre care si Ministerul Sanatatii. Aceasta cladire a apartinut unor importante personalitati istorice precum: banul Mihalache Dimitrie Ghica, fratele domnilor Grigore IV si Alexandru Ghica;
7. Palatul Victoria (Sediul Guvernului) se afla in partea estica a Pietii Victoria, fiind ridicat in locul palatului care a apartinut printului Grigore Sturza. Constructia arhitectului Duiliu Marcu (1937-1944) a constituit, in trecut, sediul unor importante institutii de stat- Ministerul de Externe;
8. Palatul Institutului de Arhitectura, situat langa Teatrul National, poarta numele celebrului arhitect Ion Mincu. A fost construit de arhitectul Grigore Cerchez intre anii 1912-1927, in stil neoromanesc (cu elemente brancovenesti, imbinate cu cele bizantine). Edificiul palatului poseda si un corp nou, ridicat intre 1963-1968;
9. Palatul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei este situat pe Bulevardul Carol I (fost Republicii), vizavi de Teatrul National. Imobilul a fost conceput de arhitectul elvetian, stabilit in Romania, Louis Pierre Blanc, cu elemente specifice Renasterii franceze (1895-1896);
10. Palatul Primariei Municipiului Bucuresti, opera arhitectului P.Antonescu, situat pe Bulevardul Mihail Kogalniceanu nr. 27, destinat initial Ministerului Lucrarilor Publice, a fost ridicat intre anii 1906-1910. Constructia impunatoare pastreaza elemente specifice arhitecturii vechi romanesti;
11. Palatul Cretulescu adaposteste azi sediul Centrului European Unesco pentru invatamantul superior. Construit de arhitectul P.Antonescu, palatul pastreaza, in stilul arhitectural, elemente gotice;
12. Palatul Ministerului Industriilor (Fostul Palat al Comitetului de Stat al Planificarii), aflat pe Calea Victoriei nr. 152, reprezinta o cladire moderna, construita in perioada interbelica (1934-1940). Duiliu Marcu, a proiectat o constructie somptuoasa, cu fatada din marmura alba, dominata de un turn cu ceas;
13. Palatul Ministerului Transporturilor, este situat pe Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, vizavi de Gara de Nord. Cel de al doilea razboi mondial a prelungit lucrarile de constructie incepute in anul 1936, acestea incheindu-se de abia in 1947. La ridicarea acetui complex arhitectural, compus din patru cladiri, au lucrat un grup de arhitecti: Duiliu Marcu, St. Calugareanu, P. Milescu si T. Savulescu;
14. Palatul Primariei Sectorului I, din Bulevardul Banu Manta nr. 9, a fost construit in anii 1927-1933 in stilul palatelor comunale din Italia. Proiectul cladirii apartine arhitectilor N. Georgescu si G. Cristinel;
-Capitala tarii cuprinde si sediile principalelor institutii culturale:
1. Palatul Bibliotecii Centrale Universitare (Fostul Palat al Fundatiei Universitare Carol I), situat vizavi de Palatul Republicii, a fost construit intre 1891 si 1895, inaugurat la 14 martie 1895, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau, in stilul clasicismului francez. Cladirea a fost aproape complet distrusa prin incendiere, in timpul evenimentelor Revolutiei din 1989. Edificiul se afla (din vara anului 1990) in reconstructie- pentru a i se reda infatisarea anterioara, dar este supus si unui proces de extindere;
2. Palatul Bibliotecii Nationale, situat la intersectia strazilor Doamnei si Ion Ghica, vizavi de Banca Nationala a Romaniei, este un edificiu conceput de arhitectul Stefan Burcus (1910), in stilul neoclasic al academismulului francez. A reprezentat sediul Bursei Romane de Comert, iar in 1955 a fost destinata Bibliotecii Centrale de Stat (din 1990 - Biblioteca Nationala);
3. Palatul „M. Cantacuzino“, se afla pe Calea Victoriei nr. 141, adapostind in prezent Muzeul „George Enescu“. Constructia in stil baroc francez (1898-1900), apartine arhitectului I.D.Berindei. Intrarea a fost pictata de Arthur Verona, G.D.Mirea si Nicolae Vermont;
4. Palatul Facultatii de Drept este situat pe bulevardul Mihail Kogalniceanu nr. 64, langa Opera Nationala. Reprezinta o constructie ridicata in anii 1933-1935, dupa planurile arhitectului Petre Antonescu. Aici se afla sediul Rectoratului Universitatii Bucuresti. In Aula Mare sunt decernate premiile “Doctor honoris causa”;
5. Palatul Muzeului de istorie naturala „Grigore Antipa“, situat pe latura de vest a Pietii Victoriei, a fost ridicata intre anii 1906-1908, prin stradania savantului Grigore Antipa, cu destinatie speciala pentru a servi ca sediu al muzeului de istorie naturala. Sunt expuse peste 300 000 de piese, intre care si o colectie de fluturi cu peste 130 000 de exemplare, ce se numara printre cele mai mari colectii de acest tip din lume.
-orasul ascunde nenumarate palate, cu un important rol cultural si istoric, fiecare cu o poveste care te invita sa o descoperi:
1. Palatul Muzeului Taranului Roman, situat pe soseaua Kiseleff nr. 3, in apropiere de Muzeul „Grigore Antipa“, este un edificiu construit (1912-1939) dupa planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budesti. A fost completat cu o aripa noua in 1965-1966;
2. Palatul Patriarhiei (fostul Palat al Parlamentului), situat pe Dealul Mitropoliei, a fost construit in 1907 dupa planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu pe locul fostului Divan Domnesc. In centrul fatadei (80 m) are un portic cu sase coloane ionice, grupate doua cate doua. Palatul Patriarhiei, fosta staretie (din 1658) a manastirii lui Constantin Serban, a suferit de-a lungul timpului multe transformari. Cea mai importanta incapere o reprezinta Sala Tronului care e decorata cu picturi ce evoca momente principale din istoria tarii (pictate de I. Rusu): Proclamarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, ridicarea Mitropoliei la rangul de Patriarhie (in 1925) si incoronarea lui Miron Cristea ca prim Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane;
3. Palatul Postelor, este situat pe Calea Victoriei, vizavi de Palatul C.E.C. Reprezinta o cladire (1894-1900) in stilul eclectismului francez neoclasic, realizata dupa planurile arhitectului Alexandru Savulescu. Inaintea ridicarii acestui edificiu, pe acest loc se afla fostul han al lui Constantin Voda (distrus de incendiul din 1847). Aici a functionat Posta centrala a orasului (pana in 1970), iar dupa renovarea lui (1970-1971), gazduieste Muzeul National de Istorie a Romaniei;
4. Palatul Republicii (fostul Palat Regal) situat in apropiere de Piata Revolutiei a fost terminat in timp. Prima constructie a apartinut (1812-1815) marelui logofat Dinicu Golescu (1777-1830), care si-a construit o casa boiereasca pe care urmasii lui au vandut-o statului in 1833. Supus unor modificari succesive, in special in timpul domniilor lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) si Barbu Dimitrie Stirbei (1849-1853; 1854-1856). Palatul a gazduit guvernul provizoriu in timpul Revolutiei de la 1848, dar si resedinta lui Alexandru Ioan Cuza (1859), sau apartamentul particular al regelui Carol I de Hohenzollern. Cladirea actuala a Palatului Republicii a fost construita intre anii 1928 si 1937, in stil neoclasic, dupa planurile arhitectului N. Nenciulescu. In interiorul acestui colos arhitectural s-au aflat multe sedii de muzee sau alte institutii importante: Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania, iar restul incaperilor adaposteau comorile Muzeului de Arta al Romaniei (pana in anul 1989). Fiind puternic afectata de evenimentele de la Revolutia din 1989, cladirea a suferit ample lucrari de refacere si reparatii, redandu-i-se stralucirea de odinioara;
5. Palatul „Romanit“ se afla pe Calea Victoriei nr. 111. Constructia din secolul XIX a apartinut boierului C. Faca, dar numele l-a primit dupa vistiernicul Romanit care i-a desavarsit constructia si 1-a amenajat in interior cu mult fast (in acea epoca era considerat una dintre cele mai luxoase case bucurestene). De istoria acestei cladiri se leaga si numele domnitorului Alexandru Ghica (1834-1842), care a inchiriat aceasta casa pentru a-si instala aici cancelaria domneasca. Din anul 1978 adaposteste Muzeul Colectiilor de Arta;
6. Palatul Senatului (fostul Palat al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman) este amplasat in apropiere de Palatul Republicii, in Piata Revolutiei. Cladirea in forma literei U, a fost proiectata de arhitectul E. Nadejde si construita in perioada 1938-1948. A reprezentat dintotdeauna sediul unor institutii de stat : presedintia Consiliului de Ministri si Ministerul de Interne, apoi sediile Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si al Uniunii Tineretului Comunist din Romania (U.T.C.), iar dupa 1989- birourile si sala „Omnia“ ale Senatului Romaniei. In aceasta cladire si-a petrecut ultimele zile Nicolae Ceausescu;
7. Palatul Sutu, situat pe Bulevardul I.C. Bratianu nr. 2, a fost construit dupa schitele arhitectilor vienezi Johann Weit si Conrad Schwinck pentru folosul marelui postelnic Costache Grigore Sutu (1833-1834). Stilul arhitectural apartine neogoticului, cu elemente de stil romantic;
8. Palatul „Stirbei“, se afla pe Calea Victoriei nr. 107. Resedinta particulara a domnului Barbu Stirbei, a fost realizat dupa planurile arhitectului Joseph Harti (constructor M. Sanjouand), avand multe elemente grecesti (1833-1835). A adapostit Muzeul Ceramicii si Sticlei intre anii 1983-1989;
9. Palatul Telefoanelor (Calea Victoriei nr. 37), a fost construit pe locul vestitei case boieresti Otetelesanu de langa fosta cladire a Teatrului National. Ridicat in anul 1933 de arhitectii americani Louis Weells si Walter Froy, palatul era la acea data cea mai inalta cladire din Bucuresti (53 m);
10. Palatul Universitatii Bucuresti este delimitat de perimetrul alcatuit din bulevardele Nicolae Balcescu si Mihail Kogalniceanu si de strazile Academiei si Edgar Quinet. Constructia neoclasica, realizata intre 1857 si 1869 de arhitectul Alexandru Orascu, adaposteste facultatile de Geologie, Geografie, Istorie, Filozofie, Literatura, Chimie, Matematica, Institutul de Studii Sud-Est Europene;
11. Restaurantul „Carul cu Bere“, situat pe strada Stavropoleos intr-un edificiu neogotic (arhitect Zigfrid Kofezincky) a constituit la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX locul de desfasurare al unor adevarate cenacluri literare, animate de George Cosbuc. La subsol a fost amenajata o crama romaneasca, numita „Carul cu Vin“.