Orase | Bucuresti | Harta Bucuresti
Prezentare generala - Bucuresti | Prezentare generala - Bucuresti
Prezentare generala Bucuresti:-orasul se afla situat in partea de sud-sud-estul Romaniei, in Campia Vlasiei, la 54-90 m. altitudine, pe raurile Dambovita si Colentina, la intersectia paralelei de 44°25'50“ latitudine nord cu meridianul de 26°06'50“ longitudine est Orasul Bucuresti se afla la 60 km nord de fluviul Dunarea, 120 km sud de Muntii Carpati si 226 km vest de Marea Neagra, aproximativ la aceeasi latitudine cu orasele Belgrad (Iugoslavia), Ravenna si Genova (Italia), Bordeaux (Franta), Minneapolis (S.U.A) si Ialta (Ucraina);
-reprezinta capitala Romaniei, oras cu rang de municipiu (din 17 februarie 1968), cu statut de unitate administrativa aparte (asemanator judetului), cel mai mare si mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-stiintific. de invatamant, de transport, informational, sportiv si turistic al tarii;
-suprafata: 228 km2 (0, 10% din suprafata tarii);
-populatia (1 iulie 2001): 2054079 locuitori (8,95% din populatia tarii);
- densitatea: 8843 locuitori/km2;
-orasul are o forma circulara, axele sale masurand circa 24 km pe directie nord-sud si circa 22 km est-vest, intre aceste limite municipiul Bucuresti cuprinzand sase sectoare administrative (numerotate cu cifre arabe, de la 1 la 6), dispuse radial. Din 23 ianuarie 1981 i-a fost subordonat, din punct de vedere administrativ, Sectorul Agricol Ilfov, extins in jurul Capitalei, avand o dezvoltare teritoriala mai mare catre nord. Acest al saptelea sector al Capitalei (1593 km2 si 276476 locuitori), alcatuit din 37 de comune dar si orasele Buftea si Otopeni, a fost transformat (10 aprilie 1997) in judet, cu resedinta in Bucuresti. Inainte de 1968 avea opt raioane (Nicolae Balcescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Grivita Rosie, V.I.Lenin., I.V.Stalin, Tudor Vladimirescu, 1 Mai si 23 August), iar in perioada 1968-1979 a fost impartit in opt sectoare administrative.
Invatamantul si stiinta:
-Bucurestiul a avut o importanta traditie in domeniul invatamantului, cu mult inainte de a deveni capitala Romaniei. Scolile functionau, la inceput, pe langa asezamintele bisericesti (biserici si manastiri). Mai tarziu au aparut scolile laice de pe langa marile case boieresti. In secolul XVI este mentionata cea mai veche scoala din Bucuresti. Legatura puternica dintre scoli si tipografii a determinat si aparitia timpurie a acestora din urma, prima fiind semnalata la Plumbuita in 1580;
-in anul 1678, in vremea lui Serban Cantacuzino, a fost intemeiat Colegiul „Sfantul Sava“-cea mai buna scoala, la care predau dascali renumiti la acea vreme. Anul 1694 reprezinta geneza invatamantului cu caracter academic prin infiintarea, de catre Constantin Brancoveanu, a Academiei domnesti de la „Sfantul Sava“, condusa de invatatul grec Sevastos Kymenitis, cu predare in limba greaca (pana la 24 martie/5 aprilie 1818, cand Gheorghe Lazar a inaugurat cursurile in limba romana). Aceasta academie, la care se studiau discipline precum literatura si filosofia antica si crestina, a dobandit repede un prestigiu european devenind una dintre cele mai importante institutii de invatamant din sud-estul Europei;
-in acelasi timp a fost reorganizata Scoala slavo-romana de la biserica „Sfantul Gheorghe“-Vechi care data din secolul XVI;
-secolul XIX a fost unul foarte benefic pentru dezvoltarea invatamantului romanesc caci reprezinta, inceputul, la 24 martie/5 aprilie 1818, a invatamantului superior in limba romana, initiat de Gheorghe Lazar la „Scoala academiceasca“ de la „Sfantul Sava“, urmat apoi de intemeierea unor pensioane, scoli, colegii si facultati. In toamna anului 1832, Scoala de la „Sfantul Sava“ s-a reorganizat in patru cicluri: Scoala incepatoare (cu patru clase), Umanioarele (cu patru clase), invataturi complementare (cu trei clase) si Cursuri speciale (cu trei ani de studii). In perioada din jurul anului 1848 in Bucuresti functionau deja doua licee (“Sfantul Sava” si ”Matei Basarab”-ultimul infiintat in 1865). Alte licee cu traditie, au aparut in anii urmatori: „Gheorghe Lazar”-1890, “Gheorghe Sincai”-1892, „Mihai Viteazul”-1892;
-la 19/31 ianuarie 1834 s-a deschis, la Bucuresti, Scoala de muzica vocala si literatura a „Societatii Filarmonice“, urmata la scurt timp de Pensionul „Gianelloni“, intemeiat de Ludovic Gianelloni, in apropierea Colegiului National „Sfantul Sava“;
-din 1835, a continuat seria aparitiei unor asezaminte de invatamant cu Scoala centrala de fete, transformata apoi in Institut Pedagogic (1890), Scoala de drumuri si poduri (1851), Scoala sanitara de la Coltea (1855), Scoala nationala de farmacie si veterinarie (1857) transformata in Facultatea de Medicina (1864), Scoala comerciala “N.Kretulescu”. In aceasta perioada apare si Scoala de agricultura de la Pantelimon, unde s-au efectuat primele experiente cu masini agricole. In 1869, Prea Sfintitul Aurelian transforma aceasta scoala de agricultura in “Scoala Centrala de Agricultura si Silvicultura“ si, mutata la Herastrau, a devenit astfel, actualul Institut Agronomic;
-in a doua jumatate a secolului XIX, apar alte scoli speciale precum: Scoala de arte si meserii de la Pantelimon, Conservatorul de muzica (reinfiintat in 1864 de catre Alexandru Flechtenmacher), Scoala de mica chirurgie (1853), Scoala tehnica de telegrafie (1855) etc.;
-anul 1862 reprezinta un moment foarte important pentru dezvoltarea scolii miltare, fapt marcat prin fuzionarea scolilor militare de ofiteri de la Iasi si Bucuresti, cu sediul la Bucuresti;
-la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, apar mai multe institutii de invatamant superior: Scoala Nationala de Medicina si Farmacie din Bucuresti (1857), azi Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila“, Scoala superioara de litere (1864- formata prin decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza), institutie de invatamant superior, cu facultatile de drept, filosofie-litere si stiinte, Conservatorul de muzica si declamatiune (1864), Scoala de Bele-Arte (1864), Scoala Nationala de Poduri si Sosele (1881). Inceputul secolului XX marcheaza aparitia unor noi institutii universitare precum: Scoala Superioara de Arhitectura (1904), Scoala superioara de medicina veterinara (1909), Academia de inalte studii comerciale si industriale (1913) etc.;
-anul 1918 aduce importante reforme pe plan scolar, trecandu-se la un invatamant unitar si laicizat. Acum iau fiinta cele mai importante licee din Bucuresti: „Spiru Haret“, „Mihai Eminescu“, „Iulia Hasdeu“, „Aurel Vlaicu“, „Gheorghe Sincai“(1920-1925), „Dimitrie Cantemir“ (1925) s.a.;
-dupa revolutia din 1989 au avut loc cateva modificari majore in sistemul scolar romanesc precum: introducerea religia in scolile primare, ca materie de invatamant, revizuirea manualelor scolare, aparitia unor universitati particulare, o noua lege a invatamantului (1995) etc.;
-statisticile din anul scolar 1996-1997, arata ca in Bucuresti isi desfasurau activitatea: 221 de gradinite de copii (32762 copii inscrisi si 2589 personal didactic), 217 scoli generale (din care 296 de gimnazii, cu 210971 elevi si 12504 cadre didactice), 98 licee (cu 97309 elevi si 6541 profesori), 561 de scoli profesionale (23665 elevi si 184 profesori), 36 de scoli postliceale de specialitate (7450 elevi si 563 cadre didactice) si 12 scoli de maistri (cu 895 elevi si 32 cadre didactice). Invatamantul universitar a inregistrat in acelasi an scolar (1996/1997) un numar de 34 institutii de invatamant superior, de stat si particulare, cu 158 de facultati, frecventate de 136904 studenti (multi veniti din alte tari sa studieze diferite discipline) si 8876 profesori si asistenti universitari. Principalele institutii de invatamant superioare sunt:
1. Universitatea Bucuresti, cu 12 facultati (Biologie, Chimie, Istorie, Fizica, Matematica, Geografie, Geologie, Limba romana, Limbi si literaturi straine, Drept, Filosofie, Teologie) cu o existenta de 300 de ani ( in anul 1694 aparuse Academia domneasca de la „Sfantul Sava“);
2. Universitatea Politehnica;
3. Academia de Studii Economice;
4. Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila“;
5. Academia de Muzica, Academia de Arta;
6. Academia de Teatru si Film;
7. Academia Militara;
8. Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza“;
9. Institutul Agronomic „Nicolae Balcescu“;
10. Insitutul de Arhitectura „Ion Mincu“;
11. Academia de Sport s.a.
- invatamantul superior particular s-a dezvoltat in ultimii ani foarte mult, fiind format din universitatile: „Athenaeum“, „Ecologica“, „Hyperion“. „Europa Ecor“. Universitatea independenta „Dimitrie Cantemir“, Universitatea independenta „Titu Maiorescu“, Universitatea Romano-Americana s.a.;
-in capitala exista 251 de institute de cercetare ale Academiei Romane (67394 cercetatori, in 1994) intre care Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, Institutul Central de Informatica, Institutul de Arheologie, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Institutul de Biologic si Patologie Celulara, Institutul de Chimie-Fizica, Institutul de Economie Agrara, Institutul de Economie Mondiala, Institutul de Economie, Marketing si Turism „Virgil Madgearu“, Institutul de Etnografie si Folcloric. Se mai adauga si trei mari academii: Academia Romana (fondata in 1866), Academia de Stiinte Medicale (fondata in 1969) si Academia de Stiinte Agricole si Silvice (fondata in 1969).