Orase | Cluj Napoca | Harta Cluj Napoca
Istoric - Cluj Napoca | Istoric - Cluj Napoca
Istoric Cluj Napoca:-pe teritoriul orasului au fost descoperite vestigii arheologice din Neolitic, din Epoca bronzului (topoare din bronz cu disc la un capat si decor geometric gravat pe lama), din perioada stapanirii romane (o necropola tubulara, circa 100 de inscriptii, caramizi stampilate, monumente sculptate, intre care un stalp de poarta - postis - cu decor floral in relief etc.);
-din perioada post-romana (necropola de inhumatie din secolele V-VI, unde s-a gasit o fibula din argint aurit de 14,4 cm lungime, un tezaur funerar al unei printese germanice crestine - ostrogota sau gepida - din secolul V d.Hr., compus din podoabe din aur cu granate, un pandantiv in forma de medalion circular, decorat cu o cruce inscrisa, catarame, coliere de margele, un inel, fragmente de bratara etc.), precum si din epoca feudala timpurie (necropola de incineratie din secolele VII-VIII si o necropola de inhumatie din secolul XI);
-pe locul actualului oras, in perioada geto-dacica, a existat asezarea autohtona Napoca, care a cunoscut o insemnata dezvoltare in timpul stapanirii romane. Situata pe drumul roman ce ducea de la Apulum (azi Alba lulia) la Porolissum (azi satul Moigrad, judetul Salaj), localitatea Napoca a devenit catva timp resedinta procuratorului provinciei romane Dacia Porolissensis, perioada in care a capatat o ascensiune si o prosperitate deosebite;
-in anul 124 d.Hr.(in anul 1974 s-au implinit 1850 de ani de existenta), cu ocazia vizitei facute de imparatul roman Hadrian in Dacia, Napoca a primit rangul de municipiu, iar in vremea lui Marcus Aurelius a fost ridicata (dupa anul 180 d.Hr.) la rangul de colonie (colonia Aurelia). Se pare ca orasul a fost inconjurat cu puternice ziduri de piatra (650 x 500 m), aici avandu-si resedinta mai multe legiuni romane (cohors I Alpinorum, cohors HI Campestris; exilatii din legiunile Adiutrix si a V-a Macedonica etc.). Dupa retragerea legiunilor si administratiei romane (271-275) din Dacia, orasul si zona inconjuratoare au continuat sa fie locuite neintrerupt, asa cum atesta vestigiile arheologice din cartierul Manastur (aici exista in secolul IX o asezare intarita si o cetate). Tot aici exista o fortificatie din voievodatul lui Gelu, cel care a opus rezistenta invadatorilor maghiari. Denumirea de Cluj se mentioneaza ca resedinta unui comitat organizat in secolul XII;
-prima mentiune documentara dateaza din 1173, cu numele de Clus (in 1177 este mentionat comitatul Clus), iar apoi apare in documente cu numele de „Castrum Clus“ (l175) sau „Castrenses de Clus“ (1213) - denumirea Clus deriva, se pare, de la cuvantul latin clivus (deal, colina); in 1241, castrul Clus fiind distrus de invazia tatara. Refacut ulterior, devine centrul militar si administrativ al comitatului omonim. Sunt adusi aici colonisti germani din Rhenania si Saxonia;
-in 1316, Carol I Robert de Anjou, regele Ungariei, il ridica la rangul de civitas, cu dreptul de a avea pecete proprie si alte privilegii; in 1405, capata dreptul de a ridica fortificatii, fapt ce-i permite ca in 1407 sa se intareasca cu o centura de ziduri si bastioane (cu contributia mestesugarilor);
-in perioada noiembrie 1437- ianuarie 1438, populatia saraca a orasului, condusa de Jacob Bulkescher, fiul magistratului sas din Cluj, a participat la Rascoala de la Bobalna, iar in 1514 o parte a locuitorilor din Cluj au participat la Razboiul taranesc condus de Gheorghe Doja;
-dupa constituirea principatului autonom al Transilvaniei (1541) sub suzeranitate turceasca. Clujul a devenit cel mai important centru economic, politic si cultural al acestuia, fiind, in anii 1790-1848 si 1861-1867. capitala Principatului, sediul Dietei si al principelui Transilvaniei (intre 1599 si 1600 aici si-a avut resedinta Mihai Viteazul). In timpul domnitorului Mihai Viteazul , in fruntea orasului s-a aflat generalul Baba Novac, ucis in anul 1601 de nobilimea maghiara;
-totodata, in secolul XVI, Clujul s-a afirmat ca un important centru cultural, in care functiona o tipografie (din 1550), o Academie franciscana (din 1580), cu trei facultati (teologie, filosofie, stiinte juridice), transformata in 1776 in Colegiu cu 4 facultati (filosofie, stiinte naturale, drept, chirurgie). La acest Colegiu, unde unul dintre profesori a fost Ioan Piuariu Molnar, au studiat Gheorghe Sincai, Petru Maior, Gheorghe Lazar, George Baritiu, Avram Iancu s.a.;
-in 1798, orasul a fost distrus in mare parte de un incendiu pustiitor. Reprezentanti ai populatiei din Cluj au participat la Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (3/15-5/17 mai 1848) votand pentru punerea in aplicare a programului revolutonar;
-la 17/29 mai 1848, Dieta din Cluj, constituita din reprezentanti unguri, sasi si secui, fara a tine seama de cererea Adunarii de la Blaj (memoriul natiunii romane este semnalat in „Supplex Libellus Valachorum”), voteaza „uniunea“ Principatului Transilvania cu Ungaria, in urma acordului austro-ungar, din 5/17 februarie 1867, privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, Transilvaniei i se anuleaza autonomia, ramanand incorporata Ungariei, in perioada 25 aprilie/7 mai-13/25 mai 1894;
-la Cluj a avut loc procesul politic, cu un ecou international deosebit, intentat de catre guvernul maghiar „memorandistilor“, in care 14 membri ai Comitetului Central al Partidului National Roman (intre care Ioan Ratiu si Vasile Lucaciu) au fost condamnati la inchisoare, fapt ce a determinat puternice manifestatii populare de strada;
-dupa anul 1900, orasul s-a afirmat ca un important centru al luptei revolutionare a romanilor transilvaneni pentru unirea Transilvaniei cu Romania. O mare parte din populatia orasului Cluj a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, la l decembrie 1918, care a proclamat unirea neconditionata si pentru totdeauna a Transilvaniei cu Romania Mare. Dupa Marea Unire, orasul Cluj-Napoca cunoaste o dezvoltare deosebita, indeosebi culturala si industriala;
-la 31 august 1940 si in zilele urmatoare, la Cluj s-au desfasurat puternice demonstratii de protest impotriva Dictatului de la Viena din 30 august 1940 in urma caruia partea de nord-vest a Transilvaniei (inclusiv orasul Cluj) era cedata Ungariei horthyste. Orasul Cluj-Napoca a fost eliberat de armatele romane la 1 octombrie 1944;
-in perioada postbelica, orasul a cunoscut o evolutie ascendenta in domeniul social-edilitar, aparand noi cartiere de locuinte (Grigorescu, Gheorghieni, Manastiur, Zorile), reactie a industrializarii si a cresterii demografice;
-locuitorii orasului Cluj-Napoca au protestat si au luptat cu curaj in timpul evenimentelor din decembrie 1989 pentru inlaturarea de la putere a regimului comunist, condus de Nicolae Ceausescu. Multi dintre participanti au cazut victime (26 de morti si nenumarati raniti) sub gloantele fortelor de securitate, fidele regimului comunist;
-la 17 februarie 1968, orasul Cluj a fost declarat municipiu, iar la 16 octombrie 1974 i s-a atribuit numele de Cluj-Napoca.