Delta Dunarii | Harta Delta Dunarii
Vegetatia - Delta Dunarii | Vegetatia terenurilor mlastinoase din Delta Dunarii
Vegetatia terenurilor mlastinoase din Delta Dunarii:Plantele caracteristice zonei mlastinoase (al stufarisului si plaurului) apartin unor specii precum: pipirig (Schoenoplectus lacustris), papura (Typha latifolia), trestia (Phagmites conmmunis), rogozul (Carex sp), stanjenelul de apa (Iris pseudacorus), salcia cenusie (Salix cinerea). In aceste locuri isi depun icrele pestii precum: crap, somn, salau, platica etc.
Un loc aparte il reprezinta plaurul ca un adevarat covor plutitor, cu rizomi de stuf si alte plante, cu grosimi de 0,5-1,5 m, intretesut cu humus si materii organice netransformate. Mai intalnim aici pipirig (Schoenoplectus lacustris), papura (Typha latifolia), trestia (Phagmites conmmunis), troscotul de apa (Polygonum amphibium), coada calului (Hippuris vulgaris), feriga de apa (Dryopteris thelypteris), aliorul de balta (Euphorbia palustris), rogozul (Carex sp), buzduganul (Spagnarium ramosum), sageata apei (Sagittaria sagitifolia), stanjenelul de apa (Iris pseudacorus), trestia mirositoare (Acorus calamus), coada-zmeului (Calla palustris), sulfina (Melilotus officinalis).
Cu timpul, plaurul se ingroasa, devine mai greu, ceea ce duce la atingerea fundului terenurilor mlastinoase si la fixarea lui. Exista suprafete mari de plaur care sunt purtate de vant pe suprafetele lacurilor, blocand gurile garlelor si canalelor de legatura dintre ele. Cand apa de sub plaur nu mai este oxigenata, ci incarcata cu hidrogen sulfurat, ca urmare a procesului de putrefactie, pestele este asfixiat. In toponimia deltei se gasesc hidronime care reflecta aceasta stare: Garla Imputita, lacurile Lumina, Puiu si Rosu (incarcat cu cantitati mari de hidrogen sulfurat).