Edificii religioase - Horezu |
Edificii religioase - Horezu
Edificii religioase Horezu:-biserica ortodoxa cu hramul „Duminica Tuturor Sfintilor“ (1659, cu pridvor adaugat si picturi murale din 1859) a fostului schit Balanesti;
-bisericile cu dublu hram „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul“ cu picturi murale datand din 1807 si „Sfintii Voievozi si Sfantul Vasile“ (1826);
-in apropiere de orasul Horezu, respectiv, in satul Romanii de Jos (subordonat orasului) se afla un valoros complex monastic, care si-a pastrat vechea denumire de Hurez, fiind cel mai mare ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca, principala ctitorie a domnului Constantin Brancoveanu. Complexul monahal cuprinde mai multe cladiri (Casa domneasca, paraclisul cu hramul „Nasterea Maicii Domnului“, cu picturi originale, executate de zugravii Preda, Nicolae si Ianache, chiliile cu doua niveluri, avand la fatada cerdacuri lungi pe arcade), construite in perioada 1690-1697 si inconjurate de un zid de incinta, biserica manastirii, cu hramul „Sfintii Imparati Constantin si Elena“, bolnita cu o bisericuta avand hramul „Adormirea Maicii Domnului“-ctitorie din 1696-1699 a Mariei Brancoveanu, schitul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ cu biserica ridicata in 1698 si pictata in 1700, cu chilii construite in 1698 (refacute in 1953) si zid de incinta si schitul „Sfantul Atefan“, cu biserica zidita, in 1703, din initiativa lui Stefan, fiul lui Constantin Brancoveanu, cu picturi originale, realizate de Ianache, Istrate si Hranite. Biserica principala a Manastirii Hurez, cu hramul „Sfintii Imparati Constantin si Elena“, a fost construita, in anii 1690-1693, de mesteri condusi de Manea (vataful zidarilor), Istrate (lemnarul) si Caragea Vucasin (pietrarul), ale caror portrete apar pictate in pridvorul bisericii mari. Biserica are turle pe naos si pe pronaos si un amplu pridvor pe fatada vestica, sustinut de zece coloane din piatra, decorate cu motive renascentiste, care au splendide arcade la partea superioara; in interior, biserica pastreaza remarcabile picturi murale originale, executate in 1693-1704 de zugravul Constantinos (grec de origine), ajutat de Ioan, Andrei, Stan, Neagoe si Ioachim. Printre picturi se evidentiaza un amplu tablou votiv (in pronaos), ce reprezinta o veritabila galerie de portrete infatisand pe Constantin Brancoveanu impreuna cu familia sa. Manastirea Hurez poseda o valoroasa colectie muzeala cu obiecte bisericesti, unele datand de la intemeiere (icoane, obiecte din argint, picturi, sculpturi in piatra si in lemn, o interesanta biblioteca, cu circa 4000 de volume, dintre care multe carti vechi etc.);
-in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), Manastirea Hurez a functionat ca un important centru de cultura si de intensa activitate artistica, cu o mare biblioteca si o renumita scoala de zugravi in care s-au format mesteri ce si-au pus amprenta asupra intregii picturi bisericesti romanesti din tot secolul XVIII. Complexul manastiresc a fost supus unor ample lucrari de reparatii si restaurare in anii 1827, 1872, 1907-1912, 1954-1964, 1970-1975. La aceasta manastire, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a sanctificat, ca sfinti martiri, la 20 iunie 1992, pe Constantin Brancoveanu, pe fiii sai Constantin, Stefan, Radu, Matei si pe sfetnicul sau Ianache, decapitati la Istanbul (la 15 august 1714) din ordinul sultanului Ahmed III. Praznuirea acestora ca sfinti se face la 16 august;
-tot in satul Romanii de Jos se mai afla doua biserici, cu acelasi hram-„Sfintii ingeri“, una datand din anul 1700 (cu picturi murale executate in 1757) si alta din 1821;
-in satul Romanii de Sus exista ruinele schitului „Sfantul loan“ (secolul XVII);
-in satul Ursani este o biserica ortodoxa cu dublu hram - „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul“ (1800), cu pridvor adaugat ulterior si cu picturi originale;
-in satul Tanasesti, biserica „Sfintii imparati Constantin si Elena”, sfintita la 20 mai 2001.