Localitati | Mogosoaia | Harta Mogosoaia
Obiective istorice - Mogosoaia | Palatul Brancoveanu Bibescu de la Mogosoaia
Dintre toate resedintele domnitorului Constantin Brancoveanu, palatul de la Mogosoaia s-a pastrat cel mai bine pana in prezent, fiind restaurat cu atentie, de Martha Bibescu. La 28 ianuarie 1681 domnitorul Brancoveanu, pe atunci postelnic, a cumparat satul Mogosoaia, iar mai apoi inca un teren in apropiere, intreaga mosie fiind de 1390 de stanjeni. La numai o luna de la sfintirea palatului de la Mogosoaia (1688), Constatin Brancoveanu devine domnitorul Tarii Romanesti. Cum nu putea primi oficialitatile straine intr-o casa boiereasca, decide sa construiasca aici un palat rezidential.
In urma decapitarii lui Constantin Brancoveanu (1714) intreaga sa avere este confiscata, inclusiv palatul Mogosoaia, de catre turci. Palatul devine han pana in anul 1717, fiind vizitat de numerosi calatori straini, printre care si pelerinul francez Aubry de la Montraye a caror note de jurnal se mai pastreaza si in prezent.
Palatul Mogosoaia a fost mostenit de urmasii fiului voievodului, printre care s-au numarat marele ban Constantin Brancoveanu (1707-1762) si nepotul acestuia Nicolae (1730-1804), un important ban la randul lui. Ultimul proprietar pe linia directa este Grigore Brancoveanu (1767-1832).
In timpul razboiului ruso-turc (1769-1774), ansamblul arhitectural intra in posesia rusilor. Turcii devasteaza palatul, fiind distruse majoritatea obiectelor de valoare care se gaseau in cladirile de la Mogosoaia.
In timpul revolutiei de la 1821, de frica pandurilor, Grigore Brancoveanu, ultimul reprezentant al familiei Brancoveanu, paraseste palatul, lasandu-l de izbeliste. Ostenii lui Tudor Vladimirescu provoaca un incendiu puternic care distruge mai multe din interioarele palatului.
Epoca familiei Bibescu incepe odata cu casatoria dintre Zoe Mavrocordat-Brancoveanu si Gheorghe Dimitrie Bibescu, domnul Tarii Romanesti (1842-1848). Din acest moment, si pana in anul 1947, palatul Mogosoaia va ramane in proprietatea acestei prestigioase familii.
In urma abdicarii domnitorului Gheorghe Dimitrie Bibescu in timpul revolutiei de la 1848, palatul va ramane in grija fiului acestuia, care va angaja un arhitect francez pentru renovarea cladirilor deteriorate (1860-1880). Arhitectul francez reface fatada de nord, adauga noi incaperi, si aduce patru coloane de la palatul de la Potlogi. In acelasi timp inalta si un intreg edificiu cu o cornisa noua, modificand si forma ferestrelor. Nicolae Bibescu va construi chiar si un cavou pentru membrii familiei sale in parcul palatului.
In anul 1911, proprietatea de la Mogosoaia impreuna cu palatul revin Marthei Bibescu si lui George Valentin Bibescu. Incepe o perioada de restaurari complete, cuprinzand palatul, biserica, clopotnita, casa noua si bucatariile vechi. Stralucirea de odinioara este redata palatului. Lucrarile de restaurare a palatului incep in 1912 fiind angajata o intreaga echipa de mesteri italieni, condusa de arhitectul venetian Domenico Rupolo. Martha Bibescu merge la Venetia impreuna cu arhitectul Rupolo pentru a lua materialele necesare decorarii camerelor interioare. Din ordinul arhitectului italian se va razui tencuiala veche si va fi inlocuita cu caramida aparenta. In urma acestei metode, palatul va capata un aspect specific atmosferei Venetiei. Lucrarile de renovare vor fi stopate in 1916, odata cu inceperea primului razboi mondial. In noiembrie 1916, palatul este bombardat de avioanele germane. Intoarsa in 1920 in Romania, Martha Bibescu reia constructia palatului, sub indrumarea arhitectului Rupolo si a arhitectului George M. Cantacuzino. Lucrarile de restaurare au durat pana in anul 1935.
Palatul Mogosoaia reprezinta unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectura ale tarii.