Etnografie - Muntenia |
Etnografie Muntenia
Etnografie Muntenia:-fiecare dintre judetele componente (Buzau, Calarasi, Arges sau Dambovita) aduc cate un aport individual privind datinile si obiceiurile traditionale specifice.
-astfel, in judetul Buzau prin satele de pe malul Bascii Chiojdului, asezarile sunt dispuse in functie de pozitia Soarelui (element fundamental pentru viata oamenilor in traditia populara romaneasca), directia vantului sau a ploii. Satele sunt construite in jurul bisericii, care constituie nucleul fiecarei asezari.
-in judetul Dambovita, numai satele din partea nordica a sectorului montan pastreaza traditii ale indeletnicirilor si portului popular. Cea mai evidenta preocupare ramane prelucratul lemnului, fapt observat la portile sculptate de la Tatarani, mesterii tronari (ladari) si cioplitorii de furci de la Runcu si cei de linguri de la Odobesti. Tot in aceasta zona exista si unele manifestari populare pastrate din stramosi. Se remarca “Strigarea prin sat”, un obicei prin care sunt mentionati cei mai lenesi locuitori ai satului, sau “Focul de Samedru“ care face parte din cadrul focurilor pe parcursul unui an, realizate cu scopul de a afana pamantul in timpul diferitelor anotimpuri.
-judetul Calarasi se distinge prin vechi obiceiuri traditionale care se practicau la sat, precum rotaritul, sau impletitul din papura si rachita. Obiceiuri stravechi gasim si in inima Campiei Romane, in judetul Arges. Aici se practicau olaritul, prelucrarea lemnului si dulgheritul, cioplitul pietrei si a pieilor de animale. In satele argesene intalnim morile cu ciutura si cu roata verticala, pivele sau valtorile.