Orase | Sibiu | Harta Sibiu
Istoric - Sibiu | Istoric - Sibiu
Istoric Sibiu:-localitatea Sibiu s-a bucurat de nenumarate vestigii care sa-i ateste istoria. Cele mai vechi dateaza din Neolitic si au fost identificate in cartierul Turnisor, iar din Epoca fierului, in cartierul Gusterita, s-au recuperat 377 de piese diferite, din bronz, (secolul XII i.Hr.), printre care seceri, caldari, topoare, fragmente de spada, podoabe. Tot aici au fost descoperite vestigiile unei asezari din perioada daco-romana, numita Cedonia (azi cartierul Gusterita);
-prima mentiune scrisa apare la 20 decembrie 1192-1996, cu numele Cibinium, intr-un document papal emis la Roma. De-a lungul timpului, orasul apare consemnat in diferite documente cu numele Prepositus Cibiniensis (1192-1196), Prepositus Scibiniensis (1211), Villa Hermani (1223), Hermann-stadt (1366) Sibiua;
-in 1224, localitatea figura ca sediu al unui comite, iar in 1302 este amintita in documente ca resedinta unui scaun. Un moment dificil in istoria orasului a insemnat marea invazie a tatarilor in aprilie 1241, apoi si cea a otomnailor din 1438. Pentru apararea impotriva dusmanilor se construiesc primele fortificatii (in jurul bisericii evanghelice de azi). Sistemul de fortificatii se extinde mult, cuprinzand la sfarsitul secolului XV, atat Orasul de Sus, cat si Orasul de Jos;
-pozitia geografica nu departe de Brasov au adus localitatii o dezvoltare timpurie a comertului si mestesugurilor. In 1376, existau 19 bresle sibiene, in cadrul carora se practicau 25 de meserii, iar in secolele XVII-XVIII, breslele depasisera cifra 40. Drumul ce coboara pe valea Oltului, unde era vama de la Turnu Rosu, dar si unele favoruri acordate de domnitorii romani acestui oras au facut ca aici sa se desfasoare un intens trafic cu marfuri. Negustorii sibieni frecventau marile targuri nu numai din tara (Ramnicu Valcea, Curtea de Arges, Craiova) dar si cele din Viena, Praga, Leipzig, Gdansk;
-un moment de mare cumpana l-a constituit frecventele navaliri ale turcilor in secoleleXV-XVI (acestia l-au asediat in anii 1432, 1437, 1438, 1442, 1552, fara a-l cuceri insa). Pentru o mai buna protectie, orasul si-a construit (in secolele XVI-XVII) ziduri din caramida rosie (fapt ce i-a atras la un moment dat si denumirea de Orasul Rosu sau Cetatea Rosie), flancate de numeroase turnuri de aparare si bastioane, inconjurate de un amplu sistem de santuri si lacuri cu apa. Prima fortificatie a fost facuta in 1224, in 1366 era gata si a doua incinta, a treia a aparut mai tarziu, prin secolul XIV si inceputul secolului XV. In secolul XVI „orasul de sus” era deja inconjurat de ziduri, La sfarsitul secolului XV s-a construit si cea de a patra fortificatie care a cuprins si „orasul de jos”, in secolul XVII fiind terminate si ultimele bastioane;
-in 1699, Sibiul era strajuit de 39 de turnuri de aparare si patru bastioane, din care astazi se mai pastreaza cateva (bastioanele Soldisch si Haller, turnurile Macelarilor, Dulgherilor, Olarilor, Archebuzierilor, Pielarilor, Turnul Sfatului Sibiua.);
-din momentul trecerii Transilvaniei sub tutela administrativa habsburgica (1699), orasul s-a dezvoltat neintrerupt, iar vechiul burg medieval s-a transformat intr-un oras modern;
-Sibiul a jucat si un important rol politic, fiind in perioadele 1703-1791 si 1849-1865 resedinta guvernatorilor si capitala voievodatului Transilvania;
-dezvoltarea orasului nu a gasit si solutia integrarii constructiilor vechi, care impune demolarea zidurilor si a celor cinci porti ale orasului (Poarta Turnului, Poarta Ocnei, Poarta Cisnadiei, Poarta Sfanta Elisabeta si Poarta Lesurilor)-1836-1865;
-in secolele XVIII-XIX, Sibiul a devenit un important centru cultural si politic al Transilvaniei. Aici isi desfasurau activitatea patru tipografii, prima aparuta in 1528, unde Filip Moldoveanu va tipari in limba romana „Catehismul luetean”. Tot aici, apar de timpuriu periodice si ziare romanesti si germane, printre care „Gazeta de Transilvania“ (1881-1946, dupa ce fusese publicata mai intai la Brasov, din 1838), „Telegraful roman“, „Tribuna“, „SiebenbiirgerZeitung“, „Siebenbiirger Bote“, „Foaia taranului roman”. Viata culturala era completata de numeroase asociatii, societati si institutii culturale, cum sunt: Muzeul Brukenthal, Societatea „ASTRA“ (fondata in 1861 „Asociatia transilvana pentru literatura romana si cultura poporului roman”). ASTRA organizeaza manifestari culturale cu scopul de a elabora si populariza studii lietrare, de a valorifica folclorul, in toata zona centrala a tarii , reunind personalitati de seama a vremii. Alte instituti care au aparut sunt: un seminar ortodox (1811), Academia de Drept (1844), un teatru si o biblioteca publica (sfarsitul secolului XVIII). „Societatea transilvana de stiintele naturii“ Sibiua etc. Rolul de prim rang al orasului nu s-a limitat doar la comert si la mestesuguri, in timpul Revolutiei de la 1848, la Sibiu si-a avut sediul Comitetul National Roman, Comitetul de pacificatiune si Comandamentul generalului Bem, iar la sfarsitul secolului XIX, memorandistii isi stabilisera sediul tot la Sibiu. Evenimentele istorice au marcat existenta orasului si la l decembrie 1918, la Sibiu a fost instalat Consiliul Dirigent, care a militat pentru alaturarea Transilvaniei la Regatul Romaniei;
-in anul 1940 au avut loc puternice manifestatii impotriva Dictatului fascist de la Viena (din 30 august 1940), prin care Romania era obligata sa cedeze partea de nord-vest a Transilvaniei Ungariei horthyste;
-revolutia anticomunista din 1989 a provocat nenumarate victime si morti (90);
-orasul Sibiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, avand in subordine administrativa localitatea componenta Paltini Sibiu.