Istoric - Sighisoara |
Istoric - Sighisoara
Istoric Sighisoara:-orasul Sighisoara reprezinta o straveche asezare de locuire a poporului roman. Sighisoara este atestata documentar intr-un act de vanzare-cumparare sub numele de Castrum Sax, nume care exista inainte de venirea sasilor colonizati aici in 1198. Exista deja o fortificatie facuta de romani, pe care si-au inaltat propriile ziduri. In anul 1298 se mentioneaza numele dialectului Schespurch, iar apoi Civitas de Seguswar. Numele romanesc de Sighisoara apare intr-un hrisov emis de Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran (1431);
-s-a descoperit temelia unui castru roman unde si-au avut sediul o unitate a Legiunii a XIII-a Gemina;
-se pare ca numele asezarii deriva de la raul Saes, pe care localnicii de origine germana il numeau Schaas (de unde Schaasburg), iar cei de origine maghiara ii spuneau Segesd (de unde Segesvar), adica (in ambele limbi) Cetatea Saesului;
-au fost descoperite vestigii arheologice datand din mai multe epoci precum: Neoliticul, perioada de mijloc a Epocii bronzului (secolele 1XVI-XIII i.Hr.) si Epoca fierului (La Tene, secolele II i.Hr.-I d.Hr.);
-marile evenimente istorice nu au trecut nemarcate pentru istoria acestei asezari. In 1339, localitatea a devenit resedinta unui comitat si un important centru mestesugaresc si comercial, iar in 1345 a fost recunoscuta ca oras;
-in secolele XIII-XIV Sighisoara intra in formatiunea statala din Terra Blachorum (Tara Romanilor) peste care stapanea voievodul Gelu;
-in secolele XIV-XV, in urma construirii unei extinse centuri de fortificatii (ziduri, bastioane, turnuri de aparare, pastrate in mare parte si astazi), Sighisoara s-a impus ca unul dintre cele mai puternice burguri (oras-cetate) din partea de est a Europei. Acest centru mestesugaresc era oraganizat in 15 corporatii, 20 de bresle s.a., avand sarcina de a apara cetatea. In 1493, orasul-cetate a primit dreptul de a organiza aici targuri anuale;
-urmeaza o perioada foarte grea pentru viata cetatii, fiind marcata de evenimente istorice. In 1514 in timpul razboiului taranesc condus de Gheorghe Doja, fratele acestuia aduna rasculatii tarani aserviti si il omoara pe Antonius Polner, primarul-dictator al orasului. La inceputul secolului XVI a avut loc un intens proces de parasire temporara a cetatii de catre populatie, ca urmare a frecventelor atacuri si jafuri, foamete (1585 si 1603), pradare de oastea generalului austriac de origine italiana Giorgio Basta (1601, 1604), ciuma (1554, 1572, 1586, 1603, 1646-1647, 1661, 1709,1719), incendiu (30 aprilie 1676, circa 3/4 din oras a fost distrusa);
-locuitorii din Sighisoara au participat la actiunile revolutionare din 1848-1849, precum si la evenimentele anului unionist 1918. In anul 1940 s-a format un comitet al „Uniunii nationale revolutionare a romanilor din partea de nord a Transilvaniei”, organizatie care nu recunostea ocupatia hortysta;
-in 1897, pe Dealul Wietenberg (numit si Dealul Turcului) de langa Sighsoara s-au facut descoperiri importante ale unei asezari, specifice perioadei de mijloc a Epocii bronzului, in care s-au gasit spade, topoare, securi, sabii s.a. (toate din bronz), vase ceramice (strachini cu buza prelungita in lobi unghiulari, cesti cu o toarta, vase cu picior s.a) decorate cu benzi spiralate-meandrice, simboluri ale Culturii Wietenberg (secolele XVI-XIII i.Hr.);
-in „Kulterberg“ de pe Dealul Stejaris (1861) a fost descoperita o mare necropola daco-romana, cu morminte (secolele II-III), din care s-au recuperat vase ceramice dacice si monede romane, iar in 1960, in punctul numit „Paraul Hotarului“ din sud-vestul orasului Sighisoara au fost identificate 12 morminte unde s-au gasit fibule, vase ceramice dacice, varfuri de sageti, monede romane s.a.;
-orasul, declarat municipiu la 17 februarie 1968, are in subordine administrativa 6 localitati componente (Angola, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Viilor) si un sat (Hetiur), atestat documentar in 1301.