Istoric - Sovata |
Istoric Sovata
Istoric Sovata:Prima atestare documentara a bailor de la Sovata o reprezinta o scrisoare din anul 1597 a lui Mihai Kornis, in care se mentioneaza efectele terapeutice ale apei sarate de la Sovata. In secolul al XVIII-lea locuitorii din imprejurimi foloseau apele sarate pentru tratament. In jurul anului 1860, mai jos de lacul Alunis, s-a construit un baraj si apoi s-a format un iaz, numit Lacul Iordan sau Lacul Alb, unde veneau numerosi bolnavi pentru tratament, pana cand o inundatie a distrus barajul si toate constructiile. In 1873, Ioan Veres a construit un bazin pentru bai reci si sase cabine pentru bai calde la cada. Acestea au purtat numele de Baile Ghera. Ulterior, au mai fost construite inca sase cabine pentru bai calde. La scurt timp, au mai fost construite cateva cabine in zona Lacului Negru si in zona au inceput sa se construiasca case si vile pentru cazarea turistilor veniti la tratament. Se mentioneaza ca in anul 1882 in statiune au sosit peste 200 de vizitatori. In 1876 s-a primit autorizatia pentru folosirea apei sarate pentru bai, iar in 1884 Sovata a fost atestata oficial ca statiune balneara. In 1885, dupa moartea lui Ioan Veres, baile au devenit obiectul disputelor testamentare intre mostenitori. Dupa prabusirea terenului si formarea lacului Ursu, turistii nu au mai frecventat aceasta zona o buna perioada de timp. In 1893, L. Ilies a observat fenomenul de heliotermie al lacului nou creat, Lacul Ursu, si a decis sa isi construiasca o vila pe marginea lacului. Exemplul acestuia a fost urmat si de altii, astfel ca au inceput sa se construiasca vile pe malul lacului. In urma cercetarilor stiintifice ale lacurilor Ursu, Alunis si Negru s-a constatat ca apa acestora este buna pentru tratamente terapeutice, apoi investitorii au inceput sa construiasca cabine pentru bai.
In 1901 a fost infiintata statiunea Sovata de Sus (statiunea de astazi). In anii urmatori s-au construit trei hoteluri, restaurante si pensiuni. Lacul Ursu a fost amenajat, s-au construit bai cu apa calda, s-au amenajat potecile in jurul lacului. In 1905 s-a construit linia ferata pana la Praid, usurandu-se legatura cu noua statiune. In 1908 s-a introdus apa curenta si s-au efectuat lucrari de canalizare a statiunii. In perioada primului razboi mondial, statiunea a suferit distrugeri. In anul 1921, Sovata a inceput o noua perioda de inflorire prin preluarea bazei acesteia de catre o societate anonima. In 1922 s-a introdus lumina electrica.
Dupa primul razboi mondial, in statiune se aflau doua hoteluri, doua restaurante, o cofetarie, o sala de lectura, o sala de dans si un teren de tenis. In jurul Lacului Ursu se aflau 22 de cabine de bai cu apa calda. Statiunea functiona intre 1 iunie si 30 septembrie. In 1924 pe Lacul Ursu s-a construit un solariu pentru bai de aer si soare, iar stabilimentul de aici a fost inzestrat cu instalatii de hidroterapie. In 1931 s-a construit pavilionul terapeutic de namol de la Lacul Negru, cu doua vane pentru bai de namol, cinci paturi pentru impachetari cu namol, pentru barbati si douasprezece paturi pentru femei. In 1937 s-a dat in folosinta pavilionul terapeutic de la Lacul Ursu cu 30 de cabine si strandul care functioneaza si in prezent. In 1932 in statiune existau patru hoteluri si 110 vile, activitatea sezoniera functionand de la 15 mai la 30 septembrie.
In perioada celui de-al doilea razboi mondial, statiunea cunoaste o stagnare. Din 1954 statiunea are un caracter permanent, in 1970 au fost construite patru hoteluri: Alunis, Sovata, Faget, Bradet, iar in 1982 cooperatia mestesugareasca a dat in folosinta Hotelul Cascom. La Hotelul Sovata s-a construit o baza de tratament.