Orase | Suceava | Harta Suceava
Edificii religioase - Suceava | Edificii religioase - Suceava
Edificii religioase Suceava:-biserica Mirauti (numita astfel pentru ca aici erau miruiti voievozii Moldovei inainte de inscaunare) a suferit repetate distrugeri si tot atatea refaceri, fiind reconstruita in intregime la sfarsitul secolului XVII si inceputul secolului XVIII, restaurata intre anii 1898-1903 sub conducerea arhitectului austriac K.A. Ronestorfer si pictata in aceeasi perioada de Karl Jobst. La aceasta biserica a fost uns ca domn (la 2 aprilie 1457) Stefan cel Mare;
-intre anii 1996-1997, cu ocazia unor lucrari de restaurare, au fost descoperite la biserica Mirauti mormantul lui Petru I Musat si mormantul Doamnei Evdochia de Kiev (prima sotie a lui Stefan cel Mare);
-biserica avand hramul „Sfantul Ilie“ a fostei manastiri, ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare, reparata si pictata in anii 1632-1653 prin stradania mitropolitului Varlaam;
-manastirea „Sfantul Ioan cel Nou“ (de calugari), cu biserica avand hramul „Sfantul Gheorghe“, ctitorie din anul 1514 a domnului Bogdan III cel Chior (fiul lui Stefan cel Mare) si terminata in 1522 de Stefanita Voda (fiul lui Bogdan III cel Chior si nepotul lui Stefan cel Mare), cu picturi murale interioare si exterioare realizate in timpul domniei lui Petru Rares (1532-1534), exonartex (pronaos) adaugat de Petru Schiopul in 1579 pridvor realizat in 1827-1828. Iconostasul bisericii dateaza din 1796, iar turnul-clopotnita din 1589. Acoperisul bisericii este din tigla smaltuita. Biserica si ansamblul monahal au fost supuse unor ample restaurari in anii 1751-1760 si 1976-1991. In secolul XVIII, aici a functionat o scoala clericala, iar in secolului XIX un Institut teologic. In biserica manastirii se afla moastele Sfantului Ioan cel Nou (martirizat in 1303 la Cetatea Alba), aduse aici in 1402 de Alexandru cel Bun. Din 1991, la Manastirea „Sfantul Ioan cel Nou“ se afla resedinta nou infiintatei Arhiepiscopii a Sucevei si Radautilor. Paraclisul manastirii dateaza din 1629 (cu picturi murale interioare si exterioare), iar staretia din 1895, cu unele transformari si adaugiri din 1973 (foisorul) si 1989 (pridvorul);
-biserica avand hramul „Sfantul Dumitru“-Domneasca (36 m. lungime, 16 m. latime), construita in perioada 10 august 1534-30 august 1535 prin stradania si pe cheltuiala domnului Petru Rares si pictata in anii 1537-1538 (pastreaza un tablou votiv prost conservat), a fost restaurata in 1822 si 1990-1991. Turnul-clopotnita, ridicat in anii 1560-1561 din initiativa domnului Alexandru Lapusneanu si refacut in 1845, a fost folosit initial ca foisor de foc. In aceasta biserica se afla mormantul lui Bogdan, fiul lui Petru Rares;
-biserica avand hramul „Invierea Domnului“, ctitorie din 1551 a Elenei Rares (sotia lui Petru Rares), a suferit unele modificari in secolele XVIII-XIX cand a devenit biserica a cultului romano-catolic. In 1838 a devenit biserica ruteana, iar din 1936 ortodoxa (restaurata in 1957);
-biserica ce poarta hramul „Sfantul Nicolae“-Prajescu, zidita intre anii 1546-1551, reinnoita in 1611 de marele vistier Nicoara Prajescu, restaurata si zugravita in 1895 si renovata in 1975;
-biserica avand hramul „Inaltarea Domnului“ a Manastirii Todireni din cartierul Burdujeni a fost zidita in 1597, prin osardia lui Toader Movila, reparata in 1785 si devenita biserica de mir in 1864. Biserica a fost renovata intre anii 1984-1993, iar manastirea reinfiintata in 1992 (de maici). Turnul-clopotnita si zidul de incinta au fost ridicate tot in 1597;
-bisericile armeano-gregoriene cu hramurile „Sfantul Simion“ (inainte 1513, cu unele transformari datand din a doua jumatate a secolului XVI) si „Sfanta Cruce“ (1521, cu unele transformari din 1918);
-bisericile cu hramurile „Sfantul Nicolae“ (1612), „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (1612), „Adormirea Maicii Domnului“-Itcani (1639), „Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul“-a Coconilor sau Beizadelelor (ctitorie din anii 1642-1643 a domnului Vasile Lupu pentru a servi ca paraclis al Curtii Domnesti, renovata si pictata in 1884 si restaurata in anii 1924-1926) si „Sfanta Treime“ din cartierul Burdujeni (1851, reparata intre anii 1890-1892); capela „Sfantul Ioan“ (1776);
-Manastirea Zamca avand biserica ce poarta hramul „Sfantul Auxentie“, este cel mai important asezamant monahal al bisericii armene din Romania, datand de la inceputul secolului XV, cand a fost si Catedrala episcopala armeana in timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Biserica a fost refacuta la inceputul secolului XVII (inainte de anul 1606) prin stradania lui Agopsa Vartanian, perioada in care a fost ridicat si turnul-clopotnita, si pictata in secolul XVIII. Paraclisul, cu hramul „Sfantul Grigore“, dateaza din secolul XVII. Zidurile de incinta ale Manastirii Zamca au fost construite intre anii 1690-1691 de catre ostile polone ale lui Jan Sobieski, care si-au stabilit tabara militara in jurul manastirii pentru a opune rezistenta ostilor turcesti. Zidurile au fost intarite cu bastioane la colturi si cu sant de aparare, polonezii atribuindu-i numele Zamek (cetatuie, fotareata) de la care deriva numele actual. Din 1997, manastirea este supusa restaurarii capitale;
-Manastirea Hagigadar, cu biserica avand hramul „Adormirea Maicii Domnului“, situata la 15 km de centrul municipiului Suceava, a fost construita in anii 1512-1513 de Asduadzadur (Bogdan) Donavachian, ca metoc armenesc;