Localitati | Tazlau | Harta Tazlau
Edificii religioase - Tazlau | Manastirea Tazlau
Ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare, actualul lacas este construit pe temelia unuia mai vechi, dupa cum arata documentele vremii.
Pisania de deasupra usii de la intrare ne atesta ctitorii, realizata intre anii 1496-1497.
Manastirea cunoaste o istorie zbuciumata, cu perioade de dezvoltare, dar si de decadere, mai ales in momentul atacarii manastirii la navalirea cetelor secuiesti ale pretendentului la tron, Trifaila (1514). Domnia lui Constantin Mavrocordat reprezinta si declinul economic si spiritual al lacasului, deoarece acesta va fi inchinat Muntelui Sinai (1711).
Anul 1835 gaseste manastirea Tazlau functionand ca o simpla biserica parohiala pentru enoriasii satului. In anii urmatori (1858-1859) biserica suporta reparatii capitale, din ordinul domnitorilor Grigore Alexandru Ghica si Barbu Stirbei ca manastirile inchinate sa-si repare propriile cladiri din fonduri proprii. Din pacate, noile lucrari de restaurare introduc modificari majore la structura initiala a constructiei.
Mistuitorul incendiu din februarie 1878 a marcat de fapt sfarsitul vietii manastiresti la Tazlau, monumentul fiind apoi refacut ca biserica parohiala. Revenirea la statutul de manastire s-a savarsit abia in 1990;
Incinta a fost inconjurata cu ziduri groase de piatra, care ii dau aspectul unei fortarete.
La intrare se afla turnul-clopotnita, ctitoria domnitorului Petru Rares. In partea de nord-vest mai exista un turn, despre care nu se stie cu exactitate cand a aparut, dar exista ipoteze ca dateaza din secolul al XVIII-lea. Ultimele cercetari arheologice au scos la iveala vestigiile fostelor chilii situate in partea de nord si de vest, ca si temelia Casei Domnesti de langa zidul sudic.