Orase | Tecuci | Harta Tecuci
Istoric - Tecuci | Istoric - Tecuci
Istoric Tecuci:-asezarea apare mentionata pentru prima oara la 20 mai 1134, in Diploma Barladeanu (hrisov emis de Iancu Rotislavovici), ca targ si punct de vama;
-la l septembrie 1435, domnul Moldovei, Ilias, consemneaza intr-o scrisoare trimisa lui Vladislav III Warnericzyk, regele Poloniei, ca „s-au impacat cu fratele sau Stefan II“ si ca i-a cedat acestuia, intre altele, „orasul Tecuci cu tot ocolul lui“, iar intr-un hrisov din 3 iulie 1460, domnul Stefan cel Mare acorda Tecuciului dreptul de a incasa vama (cate doi zloti pentru fiecare car) pentru marfurile aduse de negustorii din Lvov;
-ulterior, Tecuciul este amintit frecvent in numeroase documente, sau este trecut pe diferite harti. Astfel, in 1466, numele Tecuciului este inscris in Letopisetul moldovenesc scris de calugarii de la Putna;
-in 1475, un document emis de Stefan cel Mare arata ca „ostenii acestuia au supravegheat timp de trei zile si trei nopti de pe movila cea mare a Tecuciului retragerea turcilor peste Siret“;
-in 1541, orasul Tecuci figura pe o harta tiparita la Viena de catre Georg Reichersdorf (ambasador al Ungariei la Curtea lui Petru Rares) etc.;
-la 20 iunie 1587, domnul Moldovei, Petru Schiopul, a fost oaspetele Tecuciului, participand la nunta nepotului sau Vlad (fiul fratelui sau Milos);
-in relatarile sale referitoare la calatoriile prin Moldova si Valahia in anii 1652-1669, Paul de Alep arata ca Tecuciul era „un targ asezat pe un rau mare“, fiind recunoscut ca oras in 1659;
-in 1711, orasul a fost pradat si incendiat de turci si tatari (locuitorii refugiindu-se la Nicoresti), iar in timpul razboiului ruso-turc din 1719, orasul a fost distrus aproape in intregime, ramanand pustiit pana in 1769. Dupa aceasta data, Tecuciul s-a refacut treptat, aparand complet reconstruit in documentele anului 1785;
-pana in 1834, targul Tecuci si zona inconjuratoare au fost in mare parte proprietati domnesti si boieresti; -proprietati care au fost rascumparate (pana in 1841) de catre targoveti si oraseni;
-orasul a cunoscut o perioada infloritoare o data cu intarirea mestesugurilor in a doua jumatate a secolul XIX si in mod special dupa construirea, in 1872, a liniilor de cale ferata spre Marasesti, Barlad si Galati, care i-au asigurat largirea legaturilor comerciale, fiind declarat municipiu la 17 februarie 1968.